Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES
Despre lansările de carte de la „Libris” Braşov, aflaţi la „Picătura de cultură”
Luni, 31 Octombrie 2016
Joi, 3 noiembrie, de la ora 16:00, la TVR 3, iar sâmbătă, 5 noiembrie, de la ora 19:30, la TVR Tîrgu-Mureş, ați aflat cum s-a desfăşurat Târgul Internaţional de Carte şi Muzică „Libris” Braşov 2016.
picatura de cultura
Alte legături
Picătura de cultură

Ediţia este disponibilă online pe TVR+.

50 de edituri au umplut cele peste 60 de standuri ale Târgului Internaţional de Carte şi Muzică „Libris” Braşov, desfăşurat în primăvara acestui an. Cărţi din diverse domenii au împânzit spaţiile expoziţionale de la Braşov Business Park. Dincolo de abundenţa ofertei editoriale, evenimentul de la Braşov a mizat şi pe caracterul dinamic şi viu al culturii relevat în nenumăratele lansări de carte.

Editura Universităţii „Transilvania” Braşov a prezentat un proiect cultural inedit coordonat de arhitectul Teofil Mihăilescu şi finalizat cu lansarea albumului „România paralelă. Alienare şi kitsch în arhitectură şi spaţiul public”. Personalităţi marcante pentru diverse domenii de activitate i-au vorbit tânărului arhitect despre kitsch-ul, regăsit nu doar în arhitectură, ci şi în muzică, în lingvistică, în mediul socio-politic, în media.

(w640) carti, lan

Albumul bilingv (român-englez) „România paralelă. Alienare şi kitsch în arhitectură şi spaţiul public” reuneşte 112 poveşti fotografice din România cea „paralelă” (realizate de Teofil Mihăilescu), in care spatiul polis-ului (cel construit dar nu numai) e de multe ori guvernat de provizorat definitiv, de alienare, de kitsch, părând uneori în plin proces de degradare genetică. România ideală, spune arhitectul Teofil Mihăilescu, este printre noi, iar cea paralelă este celaltă Românie.

În imortalizările kitsch-urilor din spaţiul public surprinse de Teofil Mihăilescu predomină băşcălia, hazul de necaz - reacţia salvatoare a românului aflat în dificultate. Dar, aşa cum spune profesorul arhitect Teofil Mihăilescu, fotografiile ar trebui să nască mila şi nu hazul. Chiar cele 112 poveşti fotografice reprezintă un număr simbolic ales tocmai pentru a trage un semnal de alarmă, 1-1-2 fiind numărul naţional de urgenţă.

(w640) picatura d

Nici copiii nu au fost uitaţi la Târgul Internaţional de Carte şi Muzică Libris Braşov 2016. Lor, dar şi părinţilor li s-a prezentat cartea „Basme şi poveşti din Şcheii Braşovului şi de pe alte plaiuri ardelene”. Istoricul Alexandru Stănescu, autorul cărţii şi Dana Anghelescu, director Libris Editorial au vorbit despre poveştile nemuritoare ale copilăriei şi despre necesitatea prezenţei lor în viaţa noastră. Iar frumoasa ilustratoare a cărţii, Lia Stănescu a lecturat câteva fragmente din poveştile din Şcheii Braşovului.

Volumul „Basme şi poveşti din Şcheii Braşovului şi de pe alte plaiuri ardelene” cuprinde 14 poveşti vechi braşovene, fiind dedicată mai ales copiilor, dar poate fi lecturată şi de amatorii de poveşti locale. Făcând parte dintr-un proiect finanţat de AFCN în anul 2014, cartea de basme constituie un demers cultural-educativ dedicat recuperării şi valorificării unor poveşti, basme şi legende româneşti care, în urmă cu o sută de ani, constituiau părţi însemnate din educaţia primită, acasă şi la şcoală, de copiii din Braşov.

Literaniversara - Mihail Sadoveanu: „Vitoria Lipan c’est moi.

La 5 noiembrie 1880 s-a născut la Paşcani, povestitorul, nuvelistul, romancierul, supranumit „Ceahlăul literaturii române”, dar şi academicianul şi omul politic Mihail Sadoveanu. Căsătorit cu Elena Bălu în 1901, Mihail Sadoveanu a avut 11 copii. A fost director al Teatrului Naţional din Iaşi, membru al Academiei Române, director de ziare, dar a desfăşurat şi o intensă activitate politică: a devenit preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, funcţie politică maximă ocupată de un scriitor român în timpul regimului communist şi s-a bucurat astfel, de toate privilegiile ce au decurs din aceasta. A fost preşedinte de onoare al Uniunii Scriitorilor şi şef al delegaţiei române la Consiliul de pace de la Paris în 1949.

Cel puţin o sută de volume a scris Mihail Sadoveanu, cele mai multe intrând în patrimonial literaturii române: Hanul Ancuţei”, povestiri, Zodia Cancerului sau vremea Ducăi Vodă”, Baltagul”, Creanga de aur”, Nopţile de sânziene”, Fraţii Jderi”, Divanul persian”.

„Baltagul” este, prin repeziciune şi desăvârşit echilibru al expresiei, una dintre cele mai bune scrieri ale lui Sadoveanu”, scria George Călinescu. A fost comparat cu o „Odisee” inversă, în care Penelopa (Vitoria Lipan) porneşte în căutarea lui Ulise (Nechifor Lipan)  şi săvârşeşte, în final, şi actul justiţial al răzbunării.

În această ediţie o puteţi urmări pe Aurora Georgescu într-un recital de poezii pentru copii.

Realizator: Petronela Moraru

***

Emisiunea poate fi urmărită și pe tabletă sau mobil prin aplicaţia TVR+.

Descărcați aplicaţiile pentru IOS și Android!