Sâmbătă, 22 aprilie, de la ora 17:00, la TVR 3 şi online pe TVR+, am difuzat un nou documentar din seria „Deportaţii”, realizat de Radu Găină.
Documentarul este disponibil online pe TVR+.
Instaurarea regimului comunist în România, datorită înţelegerii dintre marile puteri învingătoare în cea de-a doua mare conflagraţie a secolului al XX-lea, a fost un timp al încercărilor.
Încă din ianuarie 1945, când în fruntea României se afla guvernul condus de generalul Nicolae Rădescu, a fost declanşată deportarea populaţiei germane din ţara noastră în lagărele de muncă din Uniunea Sovietică. Era o măsură punitivă justificată în contextual epocii, de colaborarea acestei populaţii cu regimul nazist tocmai învins de coaliţia Naţiunilor Unite.
Saşii transilvăneni, şvabii bănăţeni şi sătmăreni au trăit o dramă condamnată de istorie abia acum. Anna Zeck din localitatea Cristian, judeţul Sibiu, depune mărturie despre dramatismul acelor ani de încercări.
După alungarea regelui Mihai și proclamarea Republicii Populare Române, autorităţile de la Bucureşti au naţionalizat principalele mijloace de producţie şi pregăteau colectivizarea agriculturii româneşti. La fel ca în toată ţara, şi în satele româneşti şi săseşti din Mărginimea Sibiului, noul regim a instituit obligativitatea cotelor. Predarea acestor dări către stat se făcea la batoză.
În vara anului 1949, doi activişti ai Partidului Muncitoresc Român de la Sibiu şi-au făcut apariţia în localitatea Gura Râului şi i-au cerut preotului Ilie Brad să-i lămurească pe enoriaşii săi în legătură cu necesitatea colectivizării. Activiştii au fost molestaţi de către ţărani, după care, în scurt timp, şi-au făcut apariţia trupele de Securitate. Au fost efectuate arestări, iar oameni au fost duşi împreună cu preotul Ilie Brad la sediul Securităţii de la Sibiu, unde au fost bătuţi şi intimidaţi.
O familie din Gura Râului a fost trimisă în deportare în Dobrogea chiar în acel an. Cu toate acestea, localitatea Gura Râului a rămas necolectivizată, în ciuda presiunii autorităților din anii 1961-1962. După cearta dintre Tito şi Stalin, în vara anului 1951, a fost organizat un adevărat exod al locuitorilor de la graniţa româno-iugoslavă, deveniţi suspecţi şi proscrişi în concepţia autorităţilor române, către Bărăgan şi lunca Prutului.
Familia Paulinei Patrichi, formată din 10 copii şi mama văduvă, a fost dată jos din trenul cu deportaţi în gara Craiova şi a locuit într-o cameră din acest oraş în condiții inumane, în toată perioada deportării.
Pastorul şi scriitorul Eginald Schlattner a fost arestat de Securitate la sfârşitul anilor 50 şi în urma torturilor psihice şi fizice a fost martor al acuzării în procesul scriitorilor germani. Astăzi trăieşte în localitatea Roşia, judeţul Sibiu, iar experienţa dură a perioadelor totalitare din istoria României este sursa creaţiei sale literare.
Sursa foto Eginald Schlattner: www.europa-reformata.de
Documentar de Radu Găină. Producător dr. Filaret Acatrinei
***
Emisiunea poate fi urmărită şi pe TVR+, pe tabletă sau mobil.