Într-o nouă ediție a emisiunii “Ce zice legea?”, domnul Mihai Mîțiu, notar public în cadrul Camerei Notarilor Publici Timișoara, explică rolul testamentului, formele pe care le poate îmbrăca și aspectele juridice de care trebuie să ținem cont la întocmirea acestuia. Subiectul, ales la cererea telespectatorilor, care au scris redacției, îl vedeți miercuri, 30 septembrie, de la ora 13:30, la TVR 3.

Testamentul, mai simplu decât credem

Testamentul nu ține de moarte, ci de grija față de cei dragi, susține notarul Mihai Mâțiu. Testamentul este unul dintre cele mai importante acte juridice prin care o persoană își poate exprima voința cu privire la transmiterea patrimoniului după deces.

Pentru ca acesta să își producă efectele dorite, este esențial să respecte condițiile prevăzute de lege.

Trei reguli de bază

Potrivit notarului Mihai Mâțiu, testamentul trebuie să respecte câteva condiții:

• Este unilateral. Doi soți nu pot face un testament comun, chiar dacă merg împreună la notar. Fiecare poate întocmi un testament în favoarea celuilalt, dar pe înscrisuri separate. Un act comun nu ar putea fi revocat cu ușurință, motiv pentru care legea îl interzice.

• Este personal. Testamentul nu se poate face prin procură, la fel ca încheierea căsătoriei sau divorțul notarial.

• Este revocabil. Poate fi oricând modificat sau anulat, dacă se schimbă circumstanțele sau părerea testatorului.

Olograf sau autentic

Legea prevede două forme obișnuite. Testamentul olograf este scris acasă, fără asistență. Trebuie să fie scris integral de mâna testatorului, semnat și datat. Nu este suficient să fie redactat la calculator și doar semnat.

Notarul consideră că singurul avantaj al formei olografe este că se poate face oricând. Dezavantajele sunt mai numeroase:

• moștenitorii pot să nu afle niciodată de existența lui;

• poate fi distrus de cineva nemulțumit de conținut, iar atunci „e ca și cum n-ar fi existat";

• poate fi contestat mai ușor, sub aspectul discernământului sau al autenticității, ceea ce presupune o expertiză grafoscopică;

• nu beneficiază de consiliere juridică, așa că voința testatorului poate fi imposibil de pus în practică din cauza limitelor legale.

Testamentul autentic se întocmește în fața notarului, care, spune Mâțiu, „nu este doar un redactor, ci un consilier". El explică situația moștenitorilor și consecințele actului și verifică ce se poate și ce nu se poate face. De pildă, mulți oameni vor să lase averea animalului de companie, ceea ce legea nu permite. Se poate însă desemna un moștenitor care să aibă obligația de a-l îngriji.

Testamentul autentic se înregistrează într-un registru național, ceea ce înseamnă că existența lui nu poate fi ascunsă. Conținutul rămâne strict confidențial, în arhiva notarului. Registrul poate fi consultat doar după deschiderea succesiunii, pe baza certificatului de deces. Astfel se evită presiunile asupra celui care testează.

Există și testamente privilegiate, precum cele făcute în fața comandantului unei nave sau al unei aeronave, ori de militari pe front. Sunt foarte rare și cu valabilitate limitată.

Cine poate redacta un testament

Testatorul trebuie să fie major, să aibă capacitate juridică și discernământ, iar notarul verifică aceste condiții și refuză autentificarea dacă nu sunt îndeplinite. Când există dubii, poate cere un raport de expertiză medico-legală de la Institutul de Medicină Legală. O adeverință de la medicul de familie nu are această valoare, pentru că arată doar că persoana nu se află în evidență cu boli psihice.

Expertiza poate fi făcută și preventiv, când se anticipează contestații. Este cazul unui părinte care lasă totul unui singur copil și știe că ceilalți vor ataca testamentul. „Paza bună trece primejdia rea".

Notarul recomandă ca un testament autentic să fie modificat sau revocat tot printr-un testament autentic, pentru ca toate actele să rămână trasabile. Un testament olograf ulterior poate anula unul autentic, dar aplicarea lui este mai dificilă.

Rezerva succesorală: „plasa de siguranță” a legii

Fără testament, moștenirea se împarte după regulile legii. Prin testament, cotele și ordinea moștenitorilor pot fi schimbate, dar nu fără limite.

Notarul a dat un exemplu. O persoană fără soț supraviețuitor are trei copii și vrea să lase apartamentul unuia singur, pentru că i-a ajutat deja pe ceilalți doi în timpul vieții. Fără testament, fiecare copil ar primi o treime. Cu testamentul, ceilalți doi pot alege între două variante:

• să respecte voința părintelui și să declare că nu invocă rezerva succesorală;

• să ceară rezerva, adică jumătate din cota care li s-ar fi cuvenit, deci câte o șesime din imobil.

Rezerva este „o plasă de siguranță" și se acordă indiferent de opinia celui care beneficiază de testament. „Este mai puternică decât voința testatorului", a explicat Mâțiu, care a descris-o drept „o soluție de compromis" între dorința testatorului și interesul familiei.

Nu toate rudele au însă acest drept. Beneficiază de rezervă doar soțul supraviețuitor, descendenții și, în lipsa acestora, părinții. Frații, surorile, bunicii, unchii, mătușile și verii primari nu o pot invoca. Ei pot doar să conteste testamentul pe alte temeiuri.

Ce se poate lăsa prin testament

Testamentul poate cuprinde dispoziții patrimoniale (imobile, bani din conturi, colecții) și dispoziții nepatrimoniale, precum recunoașterea unui copil din afara căsătoriei sau alegerea modului de înmormântare.

Numărul testamentelor crește, iar notarul consideră asta un lucru bun. Fără testament, se pot ivi consecințe nedorite:

• concubinii nu se moștenesc între ei, deoarece partenerul nu are calitatea de soț supraviețuitor;

• copiii vitregi nu îl moștenesc pe soțul părintelui lor;

• bunurile dorite pentru un prieten sau o instituție pot ajunge la rude.

Cât costă și de ce acte avem nevoie

Procedura nu este scumpă. Un testament autentic costă de la 130 de lei plus TVA, indiferent de valoarea bunurilor: „Dacă testez bunuri de 10.000 de euro sau de 10 milioane de euro, costul va fi exact același".

Sunt necesare buletinul testatorului și datele de identificare ale beneficiarilor (nume, preferabil CNP, locul și data nașterii). Actele bunurilor (de proprietate, extrasul de carte funciară) sunt necesare doar dacă testatorul vrea să atribuie anumite bunuri unor persoane anume. Pentru formule generale, precum „las tot ce voi avea" sau „las cotele de 1/2 lui X și lui Y", nu sunt necesare. Dacă actele lipsesc, notarul ajută la procurarea lor.

Concluzia pe care o tragem este că procesul prin care întocmești un testament nu este dificil, iar el poate evita multe situații neplăcute după plecarea din mijlocul celor dragi.

***

Vă invităm să urmăriți o nouă ediție a emisiunii “Ce zice legea?”, miercuri, 30 septembrie, de la ora 13:30, la TVR 3 și online pe TVR+.

Emisiunea se difuzează lunea, de la ora 20:30, la TVR Timișoara.

Toate ediţiile “Ce zice legea?” pot fi vizionate pe canalul de YouTube al TVR Timișoara.

Așteptăm opiniile și sugestiile dumneavoastră pe pagina de Facebook a TVR 3.

***

“Ce zice legea?” explică legislația românească și aspectele juridice pe teme de interes public. Emisiunea abordează legislația românească, spețe din justiție, drept civil, penal sau de familie, având adesea invitați speciali din rândul notarilor, avocaților, magistraților sau experților în drept.

Producători: Alina Mușat și Ramona Boroșovici

Credit foto: capturi din emisiune/ YouTube TVR