O expoziție de la Muzeul de Artă din Craiova explorează spiritismul și anarhismul în istoria locală, de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, prezentând viețile unor personalități cunoscute, dar și a altora mai puțin notorii, marți, 10 februarie, de la ora 17:30, la TVR 3.

 

O privire mai scormonitoare în viețile unor concitadini din alte timpuri descoperă laturi ale existenței acestora, asupra cărora, de obicei, nu se insistă în biografiile oficiale și școlare. Aduse la lumină, aceste informații, legate în povești, dar și în obiecte și opere de artă, întregesc portrete și un necesar context pentru a înțelege mai bine un trecut și un mod de viață puțin știute.

Asta face Muzeul de Artă din Craiova, în parteneriat cu Arhivele Naționale ale României - Serviciul Județean Dolj, prin seria de expoziții dedicate istoriei locale de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, dintre care cea mai recentă se apleacă îndeosebi asupra felului cum s-au manifestat spiritsmul și ideile revoluționare ale anarhismului în spațiul românesc.

Din Craiova cu patimă, fantaști, excentrici, ambițioși este titlul sub care au fost adunate lucrări de pictură, sculptură, fotografii și documente legate de nume cunoscute de foști primari, profesori, proprietari, politicieni, avocați, poeți și artiști, dar și de nume mai puțin știute, a căror prezență însă, în peisajul craiovean, a contribuit din plin la culoarea locală.

Printre personajele abordate se numără Bogdan Petriceicu Hașdeu, maestrul spiritismului românesc, ale cărui preocupări în domeniu au fost preluate și continuate de craiovenii C. M. Ciocăzan și C. D. Fortunescu.

Cel mai important spiritist și întemeietorul spiritismului în România este considerat Bogdan Petriceicu Hașdeu, una dintre cele mai luminate minți ale culturii românești de secol XIX, început de secol XX.

El este prezent în expoziție datorită legăturilor sale cu Craiova și a cercetărilor asupra originilor urbei, dar și a prieteniei cu Gheorghe Chițu și Constantin Ciocăzan, ultimul devenind ucenicul său în spiritism.

Toate acestea, legate cu tragedia morții fiicei sale, Iulia, au culminat cu încercările lui de a comunica cu spiritul ei prin intermediul ședințelor spiritiste, conduse științific.

Bogdan Petriceicu Hașdeu a fost ales deputat de Dolj pe listele Partidului Liberal, cu ajutorul prietenului său, Gheorghe Chițu. Interesul lui politic pentru Craiova era dublat de cel de cercetător. A fost unul dintre cei mai importanți cercetători, care s-au ocupat de istoria și de originile urbei. Hașdeu avea propriile sale teorii și a scris câteva articole importante referitoare la originile Craiovei, în publicațiile pe care le edita.

În temeiul relației de prietenie cu Gheorghe Chițu, i s-a făcut cunoștință cu un alt important cetățean al Craiovei, Constantin Ciocăzan, care a fost, bineînțeles și el în Partidul Liberal, și era ginerele lui Gheorghe Chițu, căsătorit cu fiica acestuia, Elena. Ciocăzan i-a devenit prieten și ucenic în ale spiritismului.

Constantin Ciocăzan, o personalitate renumită și foarte importantă pentru Craiova, fost primar, deputat și avocat notoriu, se ocupa cu spiritismul, o informație mai puțin cunoscută publicului larg.

În expoziție, este prezentă și Iulia, fiica lui Bogdan Petriceicu Hașdeu, decedată la o vârstă timpurie de o boală considerată unul dintre cele mai importante flagele ale secolului XIX, tuberculoza. În cazul ei, a fost o patologie galopantă, care nu a durat nici un an de la declanșare și până la sfârșitul tragic, astfel încât ea a murit în 1888, la nici 19 ani.

Ședințele de spiritism ale lui Bogdan Petriceicu Hașdeu, declanșate de moartea Iuliei, au la bază dorința și convingerea lui că poate comunica cu fiica dispărută mult prea devreme, și că există o poartă către lumea de dincolo, iar spiritul Iuliei se află acolo. Și toate acestea pornesc de la o întâmplare prin care Hașdeu relatează cum, într-o după amiază, mâna lui a început să scrie singură un mesaj pe care el l-a interpretat ca venind de la fiica sa, unic copil, deosebit de talentată.

Din acel moment, s-a manifestat interesul lui pentru această zonă și a început să adune și să creeze ceea ce se numește cercul spiritist, care presupune participanți cu funcții diferite, deoarece constituirea unui astfel de cerc spiritist nu este întâmplătoare, și are nevoie atât de partea umană, dar și de obiecte care să faciliteze comunicarea.

Ședințele se desfășoară în trei locuri: în cripta Iuliei, care este în cimitirul Bellu, în apartamentul lui Hașdeu, care era apartamentul Arhivelor Naționale, pentru că el era director al Arhivelor la vremea respectivă, și ulterior, în castelul construit la Câmpina.

Cel mai important este faptul că în aceste desfășurări sau în aceste manifestări spiritiste era omniprezent spiritul științific al cercetătorului, care notează fiecare observație din timpul ședințelor, face procese verbale cu membrii și trimite ulterior rezultatele unui for superior, maestrului, pentru a obține validare și un fel de confirmare a faptului că spiritul, care s-a manifestat prin medium, un nou termen specific acestei activități, chiar comunicase cu acesta, și se semnează la sfârșitul fiecărui comunicări de acest fel.

Iulia a fost principalul și primul spirit care a comunicat cu spiritiștii conduși de tatăl ei. Ea a fost cea care îi călăuzea, le oferea un fel de ghidaj prin lumea spiritelor, pentru că ei, toți acești spiritiști, păreau într-un fel niște copii mai mari, dar care, în același timp, încercau să păstreze și un aer de autenticitate a experienței lor. Pentru că principalul instrument de a vorbi, de a comunica cu spiritele era factorul uman, aveau nevoie de un medium.

Mediumul era o persoană care avea predispoziții, era susceptibil de a manifesta o empatie mult mai dezvoltată, puterea de a procesa niște informații, care uneori păreau că depășesc sfera de experiență și capacitatea intelectuală a mediumului. Și atunci, Bogdan Petriceicu Hașdeu avea tot timpul grijă să găsească un medium potrivit, care să poată comunica cu aceste spirite înalte, pentru că el știa că există și spirite de nivele mai joase, care de obicei încurcau sau își băteau pur și simplu joc de cei care participau la aceste ședințe, încercând să-i rătăcească în căutările lor.

 

 

Fie că sunteți adepții spiritismului sau nu, vă recomandăm o ediție cu excentrici, marți, 10 februarie, de la ora 17:30, la TVR 3 și online pe TVR+.

Ediţiile emisiunii pot fi vizionate pe siteul TVR Craiova.

Așteptăm opiniile și sugestiile dumneavoastră și pe pagina de Facebook a TVR 3.

***

Producător: Mirela Giodea

 

Credit foto: capturi din emisiune/ YouTube TVR