După doi ani de la începutul Primului Război Mondial - în care au avut loc îndelungi negocieri şi presiuni, de partea cui să intrăm în război, de partea Antantei sau de partea Puterilor Centrale - iată că România decide să se alăture Antantei, sperând că alături de Franţa, Imperiul Britanic şi Imperiul Rus ne-am putea recupera Transilvania şi Basarabia.

Acesta a fost scopul intrării noastre în Primul Război Mondial şi de aceea s-a şi numit „Războiul de reîntregire”, pentru că la finalul lui, am reuşit Marea Unire a tuturor teritoriilor locuite de români.

Dar ce au făcut bucureştenii în timpul marelui război? Au stat şi s-au uitat? Şi-au predat doar oraşul în mâinile ocupanţilor? Nu, bucureştenii au suferit de foame, de frig, de boli, au fost umiliţi, sărăciţi şi au suferit la fel ca toţi românii.

Pentru următoarele două ediţii, Emilia Nicolaescu vă aduce la „Oameni, locuri şi comori” detalii foarte puţin cunoscute despre perioada traversată de locuitorii Bucureştiului în perioada anilor 1916 – 1918.