Doru Ionescu v-a adus sâmbătă, 14 august, de la ora 22:00, la TVR 3, o ediție aniversară ”Remix”, ce l-a evocat pe celebrul jurnalist și muzicolog de jazz și rock Cornel Chiriac.
Revendicat deopotrivă de melomanii rock, jazz ori folk ca întâistătător al muzicii românești în libertate, Cornel Chiriac exercită la peste 45 de ani de la dispariția sa prematură o atracție unică.
În urmă cu 20 de ani, emisiunea „Remix” era lansată de TVR2 după un episod pilot - documentar despre Cornel Chiriac. În termenii de astăzi, un influencer din anii de explozie a genurilor jazz și rock – cu o viață scurtă, dar intensă, demnă de un film artistic. După varii cercetări și investigatii, am ajuns la o masă critică, demnă de o nouă emisiune, așadar cu o seară înaintea zilei sale de naștere (ar fi împlinit 79 de ani).
Fanaticii admiratori ai muzicologului, strânși din urmă cu 50 – 60 de ani, au rămas cu amintiri de neșters, în ciuda trecerii sale meteorice. Unul dintre ei, regretatul Mircea Udrescu, prieten din copilărie, coleg de școală și liceu, i-a cinstit memoria prin trei volume publicate, dedicate perioadei jazz, până când studenția i-a despărțit. Istorie orală, dar și studiu în arhivele Securității...
De asemenea, câteva din cărțile apărute în paralel cu emisiunile „Remix” au strâns în ultimii cinci ani numeroase depoziții ale celor care l-au cunoscut personal pe Chiriac: Camil Petrescu jr, Florian Lungu, Marius Popp, Wolfgang Guttler, Johnny Răducanu, Ovidiu Dumitru, Geo Limbășanu, Octavian și Florin Silviu Ursulescu, Andrei Voiculescu, Trudi Dumitrescu, Nicolae Covaci, Mony Bordeianu, Mircea Florian, Mugur Winkler, Andrei Ignat, Șerban Ciurea, Dimitrie Cădere; de asemenea, admiratori ai săi - Paul Grigoriu, Alex Vasiliu, Cristina Anisescu, Cristian Teodosiu, rudele Florina și Cornel Chiriac jr.
Dar și dovezi palpabile în arhive video / audio: un generic al unei emisiuni jazz la TVR prezentată de Cornel, o melodie compusă de Mony Bordeianu la emigrarea din 1970, înregistrată cu Chiriac la tobe la Radio Europa Liberă („A Song of Freedom”), celebra „Vocea oilor” de la invazia Cehoslovaciei (semnată Mircea Florian – debutul său înregistrat și difuzat pe ascuns de redactorul radio), imagini cu Cornel filmate probabil la clubul de jazz de la Ploiești, filmări cu Phoenix și Sfinx din două emisiuni TVR, între care un videoclip Phoenix - „Miezul nopții” - regizat de Chiriac, articole (publicate, dar și în manuscris), plus un soi de dicționar scris de mână în anii liceului.
Enigmaticul mare fan cu pseudonimul ”Carpați fără filtru” din Timișoara mi-a pus la dispoziție numeroase fotografii și filmări din vacanțe. Peste tot în emisiune, plutește în acestea figura angelică a Lindei Schuster, prietena româncă a lui Cornel de la Munchen, sursă a celor mai multe dintre artefactele rămase de pe urma lui Chiriac, inclusiv patru volume rock din care se documenta, ajunse la Andrei Voiculescu. Am ilustrat firește cele două înregistrări realizate cu Sideral Modal Quartet de muzicolog la Hamburg, imediat după ce au emigrat și aceștia, primite de la Andrei Stanciu, fiul altui mare și împătimit fan.
Dacă astăzi sunt postate zeci de emisiuni realizate la Radio Europa Liberă, am pus în pagină video și istoria salvării lor (în mică parte), involuntar, de către colegul Max Bănuș, care le-a difuzat în România după 1990, la Radio Tinerama! Din anii ’70, la mormântul unde a fost adusă urna cu cenușa lui Cornel Chiriac, la cimitirul Reînvierea din București, admiratorii săi se adună anual. Fan Clubul care îi poartă numele s-a reunit de zeci de ori în ședințe publice în cluburile bucureștene, în ultimul deceniu girate de Florin Silviu Ursulescu. Tot la insistențele acestora, o stradă din Piteștiul natal îi poartă numele. Emisiuni, fotografii și imagini în mișcare sunt în continuare postate, din România ori Germania.
În 2003, atunci când la Cotroceni au fost premiate personaje importante de la Radio Europa Liberă, numele lui Cornel Chiriac a fost trecut cu vederea, deși el a fost cel care a crescut popularitatea postului cum nu știu să o fi făcut alți redactori cu nume sonore. În schimb, fiul fostului coleg de la Munchen, Patrick Bănuș, a realizat după câțiva ani un documentar audio, fără să-l fi cunoscut, premiat în Germania și Italia. Strângând câteva din artefactele esențiale rămase de pe urma sa, mulțumită nepotului Cornel Chiriac jr, între care magnetofonul de la Munchen, câteva agende din tinerețe, manuscrisul traducerii în limba română după „Jesus Christ Superstar” ș.a., echipa „Remix” le-a propus într-un muzeu românesc al muzicii altădată interzise. O instituție necesară pentru evoluția genului rock, cu particularitățile sale de aici, a cărei anticameră nu poate să se numească altfel decât Cornel Chiriac… DJ-ul tinereții noastre care, iată, trăiește!
Una dintre cele mai influente personalități din diaspora, în rândurile muzicienilor ori ale simplilor melomani, considerând istoria culturală a românilor una care transcende granițele țării dintr-o epocă ori alta.
