Povestea castelului Ugron din Zau de Câmpie, dar și a Rezervației de Bujori de stepă din comună, ni se dezvăluie în acest episod “Călător de meserie”, filmat în cadrul unui eveniment care celebrează patrimoniul natural și cultural unic al Câmpiei Transilvaniei. Aflăm cum a luat ființă rezervația, care este viitorul castelului și ce bunătăți se gătesc în zonă, joi, 23 iulie, de la ora 18:00, la TVR 3.

La Zau de Câmpie, în județul Mureș, o floare rară și fragilă a supraviețuit aproape un secol datorită unui gest venit din copilărie. Povestea spune că ghidul academicianului Alexandru Borza a fost un băiat de doar 9 ani, care avea să devină, decenii mai târziu, primul custode al rezervației de bujor de stepă. El este cel care a salvat delicatele flori, pentru ca astăzi lumea să le poată admira.

O rezervație veche de 10.000 de ani

Rezervația este împărțită în două parcele. Cea de sus a fost înființată în 1932 și are o suprafață de 2,5 hectare. Parcela de jos a fost înființată de același custode între 1959 și 1960, într-un loc unde, la început, creșteau doar câțiva zeci de bujori. Prin înmulțire artificială, custodele a reușit să extindă populația de flori din parcela de jos, făcând-o mai accesibilă vizitatorilor și păstrând, în același timp, parcela de sus intactă. Astăzi, cele două parcele însumează împreună 3,5 hectare.

Potrivit panourilor informative amplasate la fața locului, bujorul de stepă este o relicvă a stepelor pontice, prezentă pe aceste meleaguri de aproximativ 10.000 de ani. Cândva răspândită pe suprafețe mult mai mari, floarea se regăsea răzleț pe dealurile din împrejurimi. Din cauza pășunatului, a agriculturii și, în general, a intervenției omului, populația s-a restrâns la cele două parcele protejate. Exemplare izolate mai pot fi întâlnite și astăzi, ici-colo, pe dealurile din zonă.

Rezervația de la Zau de Câmpie este singura din România unde poate fi întâlnit bujorul de stepă și, totodată, unicul loc din interiorul Arcului Carpatic unde floarea crește la cea mai mare altitudine posibilă pentru specia sa.

O floare care are nevoie de ani întregi ca să înflorească

Bujorul de stepă are nevoie de o perioadă cuprinsă între 5 și 7 ani ca să înflorească, din momentul în care sămânța ajunge în sol. Odată înflorit, arată lumii floarea sa timp de cel mult 10 zile.

După ultimul recensământ, în rezervație există în jur de 50.000 de plante — aproximativ 20.000 în parcela de sus și 30.000 în parcela de jos. Custozii au observat, în ultimii ani, o înmulțire a bujorilor și în parcela de sus, care poate fi vizitată la rândul ei.

Perioada obișnuită de înflorire este aprilie–mai, însă schimbările climatice au făcut ca datele să devină tot mai imprevizibile. Actualul custode al rezervației, aflat în al 8-lea an de activitate, povestește: „Am prins ani în care, aproape de perioada de înflorire, a venit și înghețul, a venit și zăpada. Au fost ani în care, de exemplu, de 1 mai nu mai era nicio floare, pentru că înfloriseră mult mai devreme.”

Tocmai această fragilitate a determinat crearea unor poteci special amenajate, menite să protejeze bujorii tineri, greu vizibili și care ajung foarte greu la maturitate.

O legendă și o poveste reală

Floare națională a României, bujorul are numeroase semnificații în folclor. La Zau de Câmpie circulă o legendă spusă de bătrânii satului: plantele s-ar fi format în locul în care o fată de pădurar și-a vărsat lacrimile amare, jelindu-și iubitul, un prinț.

Există însă și o poveste reală, la fel de emoționantă — cea a custodelui actual al rezervației, care petrece aproape o lună pe an la fața locului, în perioada de înflorire și în cea de pregătire dinaintea acesteia. „La primele ore, când suntem numai noi, încercăm să venim la câteva răsărituri în fiecare sezon. Cred că acelea sunt cele mai frumoase momente pe care le avem”, spune el. „Sentimentul este, de multe ori, magic, la primele ore sau la apusul zilei, când vin să fotografiez.” Fotograf de meserie, custodele își îmbină cele două pasiuni: „Sentimentul este foarte plăcut.”

Castelul Ugron și un festival care leagă două patrimonii

Evenimentul care aduce împreună aceste povești este Festivalul Bujorului, organizat la Castelul Ugron din Zau de Câmpie. „Am încercat să legăm obiectivul de patrimoniu Castelul Ugron de un alt obiectiv de patrimoniu material, rezervația de bujor de stepă”, explică unul dintre organizatori. „Scopul este de a promova aceste două obiective și, în egală măsură, de a le proteja, fiindcă știm că, odată ce un loc este călcat intens de om, există și un pericol.”

După prima ediție, din donațiile strânse, organizatorii au reușit să achiziționeze un sistem de supraveghere video pentru rezervație. „Anul acesta vrem să continuăm proiectul și, până anul viitor, să avem toată rezervația supravegheată, fiindcă planta este foarte sensibilă — un pășunat sau un utilaj care trece peste rezervație o poate distruge”, spune organizatorul. „Ne propunem, în primul rând, să protejăm rezervația și, în al doilea rând, să atragem atenția asupra acestui obiectiv, care merită o soartă mai bună.”

Pentru a apropia tradiția de generația tânără, în centrul comunei — chiar din punctul de unde pornește drumul spre rezervație — a fost realizat un mural care reprezintă rezervația de bujor de stepă. Artistul s-a străduit să-l finalizeze chiar înainte de deschiderea festivalului. „Este foarte instagramabil. Rezervația și muralul sunt instagramabile”, remarcă organizatorul, subliniind ideea că tradițiile trebuie păstrate, dar și contextualizate pentru a fi îmbrățișate de tineri.

Tradiții vii, bucurii simple

„Tradiții vii, bucurii simple” — așa poate fi descrisă atmosfera festivalului. Târgul cu produse tradiționale și rețetele din Câmpia Transilvaniei conturează identitatea culinară a locului: pâine tradițională coaptă în cuptor de lemne, cu maia, făină neagră și tărâțe, plăcinte cu umplutură de varză, brânză, ceapă sau urdă, cornuri cu susan sau cu mac și cozonac cu nucă.

Printre standuri, balmoșul și plăcintele gătite de Florin și fiul său atrag atenția vizitatorilor. Florin este nepotul primului custode al rezervației de bujori și povestește un drum de viață neobișnuit: „Am crescut în Zau de Câmpie. La 14 ani am intrat în armată, la liceu militar. M-a purtat viața pe mai multe continente, în serviciul patriei.” Aflat la pensie de aproximativ un an, a venit la festival cu rulota sa de plăcinte, gătite după rețeta bunicii. „M-am apucat de gătit prin 2010, după ce m-am întors din prima misiune în Afganistan. Am hotărât atunci că o să produc sănătate prin mâncarea mea, în zona de câmpie din Ardeal.”

Porumbul este ingredientul de bază al bucătăriei locale, motiv pentru care balmoșul este atât de popular — un fel de mămăligă preparată cu jintuială, lichidul rezultat din procesarea brânzei, și servită de obicei cu murături.

Din 1926 până astăzi

Deși mulți cred că prima ediție a festivalului a avut loc anul trecut, povestea rezervației — și, implicit, rădăcina festivalului — începe mult mai devreme. „Prima ediție a festivalului de aici a fost în 1926, pe 1 mai”, povestește organizatorul, cu emoție vizibilă. „Profesorul Alexandru Borza a încercat atunci să sensibilizeze oamenii să salveze terenul cu rezervația de acum. Și atunci, un băiețel de 9 ani și-a asumat responsabilitatea și a dus-o mai departe până a murit, în 2008. Datorită acelui băiețel din 1926 avem astăzi rezervația, avem renumele lui și avem festivalul acesta.”

Pentru comunitatea locală, evenimentul are o miză suplimentară — aceea de a atrage atenția asupra Castelului Ugron, care așteaptă încă o inițiativă de restaurare și, eventual, includerea într-un circuit turistic. La cele două obiective de patrimoniu material — castelul și rezervația — organizatorii au adăugat și elemente de patrimoniu imaterial: meșteri populari, artizani, șugari și tezauri umane vii. Un obiectiv urmărit cu consecvență a fost ca expozanții să provină, în proporție covârșitoare, din județul Mureș: 99% dintre participanți sunt localnici. La a doua ediție, numărul standurilor a crescut la peste 30.

Meșteșuguri care traversează generațiile

Printre standuri se găsesc pălării pentru toate vârstele, coșulețe pentru fructe și obiecte împletite din sticlă, folosite drept vase pentru apă minerală. O artizană povestește că lucrează în domeniu de mică, dar s-a dedicat serios meșteșugului în ultimii aproape 30 de ani, după o perioadă în care a lucrat într-o fabrică. „Se pun pe perete, fiecare cum vrea și cât vrea — și dacă vrea lumea, încă le fac. Și vrea lumea, și mai fac”, spune ea despre lucrările sale de artă decorativă.

Pasiunea ei pentru macrameu are o poveste aparte: „Cum era la modă, fetele trebuiau să învețe să croșeteze și să tricoteze. Sub presiunea bunicii și a mamei, am învățat pe la 10 ani. Prin '91 - '92 a apărut în România o carte despre macrameu, o tehnică inventată de fenicieni, în secolul al XII-lea, de marinari. Am primit cartea cadou de la sora mea și am început să înnod — prima dată cu sfoara de la mobila vecinilor.” De atunci, spune ea, „e poveste, variațiuni pe temă”.

Un festival despre apartenență

Pe lângă târgul de tradiții, vizitatorii care au înfruntat vremea capricioasă din acest sezon au avut parte de o expoziție de fotografie, o proiecție de film, spectacole de teatru, ateliere pentru copii, momente folclorice și concerte.

Nimeni nu știe cu certitudine ce poveste va spune Castelul Ugron peste ani. Un lucru rămâne însă limpede: Festivalul Bujorului la Castel este despre apartenență, despre oameni și despre ce se întâmplă atunci când o comunitate alege să nu uite.

Iar bujorul de stepă nu e doar o floare. E o promisiune că, oricât de fragil ar fi ceva, poate înflori, dacă e protejat cu suflet.

Emisiune de turism, stil de viață și aventură, difuzată de Televiziunea Română. Producția explorează locuri inedite, tradiții, trenduri în turism și poveștile locale ale oamenilor din diverse zone, fiind o sursă de inspirație pentru pasionații de explorare.

Revedem o ediție “Călător de meserie”, joi, 23 iulie, de la ora 18:00, la TVR 3 și online pe TVR+.

Puteți viziona edițiile emisiunii pe canalul oficial de YouTube al TVR Târgu Mureș.

Așteptăm opiniile și sugestiile dumneavoastră pe pagina de Facebook a TVR 3.

Reportajul a fost difuzat în premieră, în 13 mai 2025, la TVR Târgu Mureș.

***

Moderator și producător: Simona Boanță

Credit foto: capturi din emisiune/ YouTube TVR