„Trebuie să recunosc că de Praga m-am apropiat cu inexplicabilă sfiiciune. Mi s-a părut că retrăiam întâlnirea cu o dragoste din tinerețe, la care m-am dus cu tâmplele albite...” (Ioan Grigorescu). Sâmbătă, 21 august, de la ora 20, la TVR3.
Un turn metalic, asemănător celui faimos de la Paris și numit de praghezi „Micul Eiffel”, se înalță de la 1891 în vârful dealului Petrin, lângă faimoasa Mănăstire Strahov. A fost ridicat cu prilejul expoziției jubiliare, ca o copie la scară redusă (de cinci ori mai mic) a Turnului Eiffel, și dat fiind că e situat pe un deal, se pare că are exact aceeași înălțime cu originalul. Din vârful lui, o perspectivă splendidă se deschide asupra Pragăi de Aur, cu acoperișurile ei roșii, iar în zilele senine se poate admira peisajul până departe, la hotarele Boemiei...
Acesta este locul pe care l-a ales Ioan Grigorescu pentru a reînnoda firul amintirilor sale, după 35 de ani. Un loc încărcat de trăiri personale, dar și generos ca priveliște, care-i permite să-și aducă aminte câteva repere arhitecturale ale urbei - podul Carol, cu statuile sale și cele două turnuri de pe malurile Vltavei - dar și câteva repere istorice.
„Trebuie să recunosc că de Praga m-am apropiat cu inexplicabilă sfiiciune. Mi s-a părut că retrăiam întâlnirea cu o dragoste din tinerețe, la care m-am dus cu tâmplele albite...” (Ioan Grigorescu, Praga - Un moment istoric, sâmbătă 21 august la TVR 3)
Episodul pe care vi-l propune Spectacolul lumii în acest sfârșit de săptămână este filmat, ca și întreaga serie de altfel, la începutul verii anului 2003. Călătoria precedentă la care domnul Grigorescu face referire a avut loc în 1968, în perioada de deschidere și reforme cunoscută drept Primăvara de la Praga, care s-a încheiat brutal cu invadarea țării de către trupele Uniunii Sovietice și ale tuturor țărilor membre ale Pactului de la Varșovia, cu excepția României. Excepție pe care cehii și slovacii și-o vor aminti întotdeauna cu gratitudine.
Din punctul său de observație, călăuza noastră poate admira tricolorul românesc pe clădirea nu prea îndepărtată a Ambasadei României, un splendid palat baroc pe care ni-l va prezenta în detaliu.
La Praga se întâlnesc și se împletesc multe fire ale istoriei noastre, din Evul Mediu și până la cele peste trei mii de morminte de soldați români datând din Al Doilea Război Mondial, și acest episod încearcă să le treacă în revistă.
Venind de la Viena, Mihai Viteazul a poposit la Praga în 1601, pentru a obține o audiență la Împăratul Rudolf al II-lea. Aici s-a făcut de altfel binecunoscutul său portret, gravura artistului flamand Aegidius Sadeler, portretistul imperial. Ioan Grigorescu menționează chiar un potențial proiect matrimonial între împăratul Rudolf și frumoasa fiică a voievodului, care-l însoțea la Praga, citându-l pe Constantin Gane, autor al trilogiei Trecute vieți de doamne și domnițe.
Cartierul Vysehrad este vatra istorică a Pragăi. Aici a avut loc, în toamna anului 2002, cu doar câteva luni așadar înainte de realizarea acestui film, un alt eveniment istoric de importanță majoră: summit-ul NATO care a marcat începutul negocierilor de aderare a țării noastre la Pactul nord-atlantic. Revederea unor imagini de arhivă ale acestor momente pe care toți le-am așteptat, la vremea respectivă, cu sufletul la gură – iată una din emoțiile pe care mi le oferă Spectacolul Lumii. Ca un fel de întâlnire cu mine de acum ceva vreme, mediată de comentariul unui mare scriitor și realizator. Genul de întâlniri pe care Arhiva Televiziunii Române le face cu putință.
Un articol de Cristina Oancea
