loader
Foto

Galerie foto

Pe meleaguri vâlcene, la Complexul Muzeal Măldărești

Cula Greceanu, Cula Duca și Casa Memorială I.G Duca sunt cele trei construcții istorice care alcătuiesc Complexul Muzeal Măldărești. Acestea sunt modele reprezentative pentru arhitectura românească, ce îmbină tradiționalul cu componente specifice fortificațiilor, din timpuri străvechi, începând cu secolul al XVI-lea.

 

Simona Carauleanu
Memoria locului

La Măldărești, istoria se îmbină cu poveștile locului. Într-un cadru pitoresc,  descoperim trei construcții istorice: Cula Greceanu, Cula Duca și Casa Memorială I.G Duca, care formează Complexul Muzeal Măldărești.

Această construcție, de tip culă, adică turn de apărare la care se adăugă o locuință, era întâlnită în secolele XVIII- XIX, în zona balcanică și aparținea, de obicei, micii boierimi. O regăsim în Oltenia și Muntenia. Rezistența acestor locuințe este una deosebită, dacă ne gândim că au dăinuit până în zilele noastre, când le putem admira în toată frumusețea lor.

Elementele definitorii ale acestor construcții sunt: un parter înalt, masiv, o scară interioară de acces spre etaje și retragerile succesive ale zidului în înălțime.

Cea mai veche culă din țară este Cula Greceanu, ale cărei începuturi le putem  plasa în secolul al XVI-lea. Nan Paharnicul a construit mai întâi un turn de apărare, apoi nepotul său, Tudor Maldăr, a completat spre sfârșitul secolului al XVIII-lea restul construcției. În zilele noastre se numește Cula Greceanu, pentru că în timp a trecut de la familia Măldărescu la familia Greceanu.

Olga Greceanu a deținut o perioadă această proprietate. Într-o atmosferă pioasă și plină de culoare, se remarcă portretele celor din familia Măldărescu, executate în mod strălucit de Olga Greceanu.

Olga Greceanu și soțul său au fost ultimii proprietari ai acestei cule. Născută în 1890, descendentă a unei familii nobiliare poloneze, Olga Greceanu a studiat în străinătate pictura murală. În anii interbelici a lucrat fresce în clădiri și biserici din țară. De menționat frescele de la Patriarhie, dar și mozaicurile de la Biserica Antim. Ea rămâne singura femeie căreia i s-a permis, printr-un act scris de patriarhii vremii, să predice în biserică. În perioada comunistă, bunurile i-au fost confiscate și a fost marginalizată. Și-a dedicat restul vieții restaurării monumentelor bisericești și icoanelor.

(w882)

Producător: Simona Carauleanu

Revedeți această ediție a emisiunii „Memoria locului” miercuri, 9 octombrie, de la ora 13:30.

Foto: Arhiva emisiunii „Memoria locului”

9:00 Educatia 9

*Studioul teritorial Craiova

*Educație academică: Școala Doctorală de Științe Sociale și Umaniste, Universitatea din Craiova.

*Elev craiovean pe podium, în SUA.

*Excelența în educație: Colegiul Național Militar”Tudor Vladimirescu” din Craiova

Producator și moderator: Simona Ștefania Mușuroi

10:00 Stare de bine

*Studioul teritorial Timişoara

*Producator Tania Tunas

 
“Memoria locului”: „Străzile Slatinei. Istorie sentimentală” | VIDEO

O carte-document ce prezintă prin texte și fotografii, date istorice despre Slatina cea veche, de la cumpăna secolelor XIX - XX, a îmbogățit ...

“Sarea în bucate”: Crumpi în opincă și scoverzi de dulce la Bucova | VIDEO

Vă este poftă de tradiție și dor de gustul autentic de altădată? Joi, 18 iunie, poposim într-o familie de bănățeni, dar rețetele, graiul și ...

“Selfie”: Diana Bobar | VIDEO

“Selfie”: Diana Bobar | VIDEO

publicat: marţi, 16 iunie 2026

Diana Bobar este unul dintre acei designeri care nu croiesc doar haine, ci identități. Diana este fondatoarea și arhitect al propriului atelier ...

 

#tvr3