Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
Pe scurt, despre Brâncuşi, la TVR 3
Luni, 11 Martie 2019
În cadrul campaniei „ Brâncuşi, sculptorul luminii” , Ileana Ploscaru Panait ne aduce în această săptămână, în fiecare zi, 10 scurte documentare despre viaţa şi activitatea artistului.

În cadrul campaniei Brâncuşi, sculptorul luminii”, Ileana Ploscaru Panait ne aduce, în perioada 11-17 martie, în fiecare zi, scurte documentare în care, pe parcursul a 3-4 minute, descoperim viaţa şi activitatea artistului

1 – ’’Brâncuşi, sculptorul ţăran’’ În Hobiţa Peştişanilor, într-o Oltenie mitică, avea să se nască în 1876, cel care avea să devină creatorul sculpturii moderne. Într-un sat în care mai mult de jumătate dintre locuitori poartă numele Brâncuşi, numai unul a devenit sinonim cu România: Constantin Brâncuşi. Oamenii locului îşi aduc aminte de el, rememorând întâmplări din copilărie.

2 – ’’Rugăciunea lui Brâncuşi’’

După stabilirea la Paris şi ucenicia în atelierul lui Auguste Rodin, la scurtă vreme, Brâncuşi îşi dă seama că orizontul său este închis lângă marele Maestru. Pleacă din atelierul lui Rodin în căutarea propriei identităţi creatoare. Primeşte din ţară o comandă a unui ansamblu funerar ce trebuia amplasat în cimitirul din Dumbrava, lângă Buzău. Realizează pentru acesta o serie de machete convenţionale pe care le distruge, rupând şi contractul care-l condiţiona. Eliberat de rigorile impuse de comanditar, Brâncuşi imaginează un ansamblu de mari dimensiuni compus dintr-un bust în bronz, înălţat pe o coloană de piatră şi… ‘’Rugăciunea’’, o femeie îngenunchiată, uşor distanţată de soclul principal care  avea să fie răscrucea de la care Brâncuşi a întors ireversibil istoria modernă a sculpturii.

3 - ’’Sărutul lui Brâncuşi’’

Flăcările Primului Război Mondial l-au găsit pe Brâncuşi la Paris. Atelierul său era plin de sculele care aminteau de gospodăria părintească dar şi de un aparat de fotografiat cu burduf. Prin lentila fotografică el ne arată cum îşi percepea fiecare lucrare în parte - în diferite stadii de execuţie sau în stare finită – dar şi atelierul ca întreg, o operă unitară, în perpetuă mişcare. Printre lucrări, ‘’Sărutul’’, o sculptură în piatră, aflată la antipodul lirismului lui Rodin. Nu reprezintă O pereche, ci TOATE perechile care s-au iubit pe pământ şi dincolo de el.

4 – ’’Calea Eroilor de la Tg. Jiu’’

Ansamblul de la Tg. Jiu reprezintă opera de căpetenie a lui Brâncuşi, testamentul său artistic şi spiritual, împlinirea destinului său. ‘’Masa Tăcerii’’, ‘’Poarta Sărutului’’ şi ‘’Coloana fără de sfârşit’’ sunt cele trei repere pământeşti care unesc printr-un ax imaginar, pământul la o extremitate şi cerul la cealaltă Drumul dintre o poartă şi alta - cea a sărutului ultim ca semn al ireversibilei despărţiri şi cea a trecerii în plan divin, altarul bisericii aflată în celălalt capăt al Căii Eroilor - este ultimul semn al călătoriei lui Brâncuşi prin această lume. Conştient de moştenirea pe care o lasă aici, dar şi de ignoranţa celor care-i privesc DARUL, Brâncuşi nu se poate abţine din a spune:  ‘’Voi nu ştiţi ce vă las eu vouă aici!, V-am lăsat săraci şi proşti, v-am găsit si mai săraci, şi mai proşti!’’. O remarcă de o actualitate care înfioară.

5 - ’’Măiastra lui Brâncuşi’’

Prin mijlocirea lentilei fotografice, îl putem privi pe Brâncuşi în atelier, o vatră spoită cu var, precum casa părintească din Oltenia natală. Sculptoriţa Miliţa Petraşcu, care l-a vizitat la Paris, mărturisea: ‘’Atelierul este ca o fierărie şi o dulgherie medievală. Se ciopleau materiale şi sensuri noi’’. Sculpturi ciudate, ce străluceau într-o lumină de basm, întruchipau păsări şi peşti din metal. Dar Brâncuşi era nemulţumit: ‘’Nu am desăvârşit încă, pasărea de aur!’’

6 – ’’Brâncuşi, românul - francez sau francezul - român’’

Ce era atelierul lui Brâncuşi? O provincie a României, mereu deschisă pentru prieteni, tineri artişti, crema intelectualităţii franceze. Cu toate acestea, atelierul sculptorului nu a fost o ‘’şcoală’’ în sensul celei pe care o cultivau Rodin sau Bourdelle. Era mai degrabă un loc de intersecţie, o întâlnire fecundă a ideilor novatoare, a discuţiilor despre artă, un loc al întâlnirii cu Maestrul într-o atmosferă profund spiritualizată. Atelierul lui Brâncuşi era o insulă de românitate într-o altă cultură. E. S. Hervé Bolot (fost ambassador al franţei în România): ‘’Brâncuşi nu mai este român sau francez. El aparţine Pantheonului valorilor universale’’.

7 – ’’Brâncuşi, fotograf’’

Brâncuşi nu a fotografiat niciodată altceva decât pe sine, propria-i creaţie şi atelierul de care se despărţea cu greu. Pentru el fotografia nu este un exerciţiu derizoriu sau colateral ci, un manifest asupra sculpturii însăşi. Barbu Brezianu, distinsul brâncuşolog care i-a dedicat studiului operei lui Brâncuşi cea mai mare parte din viaţă, spunea: ‘’Opera lui Brâncuşi este exemplul unei purităţi simple vizibile la Tg. Jiu, Paris, New York, în tot universul’’.

8 – ’’Brâncuşi, parizianul’’

Într-un text din 1929, Benjamin Fondaine scria despre Brâncuşi: ‘’Încă un pas şi va ieşi din secol, şi va ieşi din cerc’’. Niciun artist din secolul XX nu a făcut din atelier o ‘’operă’’. Brâncuşi urmărea intenţionat un scenariu care domina ordinea atelierului, muta mereu obiectele pentru a-şi impresiona vizitatorii. Era un work in progress cum ar spune artiştii de astăzi care vehiculează cu conceptele artei contemporane. Dar, Brâncuşi era dincolo de experienţa modernă, de atelierul deschis, uzual astăzi peste tot în lume. Brâncuşi îşi asumă o nouă atitudine asupra artei.

9 – ’’Coloana Infinitului, testamentul lui Brâncuşi’’

După schiţarea a nenumărate desene, în diferite momente ale zilei, Brâncuşi s-a dus a Petroşani unde a realizat primul modul din seria celor paisprezece care formeză verticala perfectă a ‘’Coloanei Infinitului’’, stâlpul său testamentar:’’ Coloana mea se află într-o minunată grădină… nu are nevoie de soclu, stă prin propria putere. Este un cânt care se repetă la infinit’’. Istoricii şi criticii de artă din toată lumea consideră că ansamblul de la Tg. Jiu este singurul care se poate asemui cu monumentele egiptene, greceşti şi cele ale Renaşterii. Mai tânăr şi mai bătrân decât lumea, Constantin Brâncuşi aşează la graniţa dintre clasic şi modern, ’’Coloana fără sfârşit’’, frumuseţea geniului românesc.

10 – ’’ Brâncuşi dintotdeauna’’

La celebrarea Centenarului Brâncuşi, oameni de cultură, istorici şi critici de artă, esteticieni, sculptori şi savanţi din întreaga lume s-au strâns la Tg. Jiu pentru a-l omagia pe Constantin Brâncuşi, sculptorul care ‘’a dat epocii noastre conştiinţa formei pure." (Henry Moore). Televiziunea Română a acordat un spaţiu amplu acestui eveniment deosebit care a marcat centenarul naşterii sculpturii moderne.

(Realizator şi producător: Ileana Ploscaru Panait)

  • 22:55
    Maşina timpului
    * Studioul teritorial Iaşi Producător Dan Trofin
  • 23:00
    Concursul Internaţional George Enescu
    *Concurs vioară-etapa a II a (III) Producător Claudia Robu
  • 00:05
    Garantat 100%
    (R din 21 mai)
  • 01:00
    Cap de afiş
    *Studioul teritorial Tg.Mureş
  • 02:00
    Cântec şi poveste
    *Studioul teritorial Craiova
  • 03:00
    Regiunea în obiectiv
    *Studioul teritorial Iaşi
  • 04:00
    Cult@rt
    *Studioul teritorial Craiova
  • 04:55
    Maşina timpului
    * Studioul teritorial Iaşi Producator Dan Trofin
  • 05:00
    Toţi împreună
  • 06:55
    Imnul României
  • 07:00
    Matinalii
    (I)(simultan TVR Moldova) Moderatori Ilinca Avram, Stela Botez, Anatol Guzic, Sandu Scobioala Producător Nicoleta Toacă Transmisiune directă Chişinău
  • 07:55
    Maşina timpului
    *Studioul teritorial Iaşi Producător Dan Trofin
  • 08:00
    Matinalii
    (II)(simultan TVR Moldova) Moderatori Ilinca Avram, Stela Botez, Anatol Guzic, Sandu Scobioala Producător Nicoleta Toacă Transmisiune directă Chişinău
  • 08:55
    Teleshopping-Publicitate
  • 09:00
    Matinalii
    (III)(simultan TVR Moldova) Moderatori Ilinca Avram, Stela Botez, Anatol Guzic, Sandu Scobioala Producător Nicoleta Toacă Transmisiune directă Chişinău
  • 09:55
    Teleshopping-Publicitate
  • 10:00
    Nocturne
    *Best of (R din 22 mai)
  • 10:55
    Poesis
    *POESIS-un regal de poezie din arhiva de aur a Televiziunii Române. Capodopere ale clasicilor liricii româneşti şi universale în interpretări de referinţă. Versuri şi muzică într-o nouă montare. Producător Ileana Ploscaru Panait
  • 11:00
    Toţi împreună
    * Magazin interetnic în limbile minorităţilor * Alte minorităţi/Timişoara Realizator Miodrag Obradov
  • 12:55
    Maşina timpului
    * Studioul teritorial Iaşi Producător Dan Trofin
  • 13:00
    Teleshopping
  • 13:30
    Academia Română-prezent continuu
    (R din 18 mai)
  • 13:55
    Teleshopping-Publicitate
  • 14:00
    Cap de afiş
    *Studioul teritorial Tg.Mureş (R din 22 mai)
  • 15:00
    Picătura de cultură
    * Studioul teritorial Tg.Mureş * Festivalul Internațional “Sudio” 2018-partea I Producător Petronela Moraru
  • 16:00
    Regiunea în obiectiv
    * Studioul teritorial Timişoara * Producător Tania Ţunaş Transmisiune directă
  • 16:55
    Teleshopping-Publicitate
  • 17:00
    Telejurnal regional
    * Studioul teritorial Iaşi * Prezentator Roxana Costaş Producător Gabriela Baiardi Transmisiune directă Iaşi
  • 18:00
    Telejurnal Moldova
    *Studioul Chişinău (simultan TVR Moldova) Transmisiune directă ACEST PROGRAM SE ADRESEAZĂ ŞI PERSOANELOR CU DEFICIENŢE DE AUZ
  • 18:55
    Teleshopping-Publicitate
  • 19:00
    Cântec şi poveste
    *Studioul teritorial Timişoara * Producător Felicia Stoian
  • 20:00
    Cap de afiş
    *Studioul teritorial Timişoara * Producător Miodrag Obradov
  • 21:00
    Arte, carte şi capricii
    *Producător Diana Pascal ACEST PROGRAM SE ADRESEAZĂ ŞI PERSOANELOR CU DEFICIENŢE DE AUZ
  • 21:50
    Poesis
    *POESIS-un regal de poezie din arhiva de aur a Televiziunii Române. Capodopere ale clasicilor liricii româneşti şi universale în interpretări de referinţă. Versuri şi muzică într-o nouă montare. Producător Ileana Ploscaru Panait
  • 22:00
    Cult@rt
    *Studioul teritorial Tg.Mureş * Artă stradală-Samba *Sculptură în os, meșter din Covasna Producător Angela Precup
  • 22:55
    Maşina timpului
    * Studioul teritorial Iaşi Producător Dan Trofin
  • 23:00
    Ecouri îndepărtate
    (Distant Echoes, Australia, 2001) *Ep. 6/6-Australia Seria cercetează spiritualitatea şi cultura-cu aplecare către arta spectacolului generată de credinţele animiste. Realizatorii au încercat să arate cum folosesc oamenii arta spectacolului drept un canal pentru a se conecta la un alt nivel-unul "spiritual". În acest sens, au fost alese şase culturi: Japonia, Indonezia, Cambodgia, Malaezia, Noua Zeelandă şi Australia. Producători Carlo Buralli, Carmelo Musca RedactorMirela Străinu
  • 23:30
    Festivalul de Jazz Ploieşti
    * Florin Niculescu Quartet (Franţa) Florin Niculescu-muzician cu renume sonor pe plan mondial, colaborarea artistului cu muzicienii de mare valoare europeană și mondială stă mărturie prin nenumăratele concerte pe care artistul le susține. Florin Niculescu, care a fost numit de către Ministrul Culturii (Franța) „Cavaler al artelor și literelor” în 2013 și este singurul muzician Român care a avut onoarea de a fi ales să facă parte din juriul concursului internațional pentru vioară „Jacques Thibaud”, care se desfășoară din doi în doi ani la Paris, una dintre cele mai prestigioase competiții muzicale din lume. Marea sa pasiune pentru muzica de jazz îl aduce pe Florin Niculescu în Franța, la Paris, în anul 1991. Întâlnirea lui Florin, în anul următor (1992), cu marele Stephane Grappelli (unul dintre cei mai mari violoniști din secolul trecut, fondatorul jazzului francez-colaborarea acestuia cu Yehudy Menuhin stă mărturie în inimile nenumăraților fani din întreaga lume) este determinantă. Din anul 1992 Florin participă intens la viața muzicală artistică din Franța fiind solicitat de cele mai populare vedete (Charles Aznavour, Roberto Alagna, Patrik Bruel, Johnny Hallyday, Henry Salvador etc.) uca Ciarla Quartett a PortugalieiraloriamProducătorNicolae Cozma
  • 00:50
    Poesis
    *POESIS-un regal de poezie din arhiva de aur a Televiziunii Române. Capodopere ale clasicilor liricii româneşti şi universale în interpretări de referinţă. Versuri şi muzică într-o nouă montare. Producător Ileana Ploscaru Panait
  • 01:00
    Cap de afiş
    *Studioul teritorial Timişoara
  • 02:00
    Cântec şi poveste
    *Studioul teritorial Timişoara
  • 03:00
    Regiunea în obiectiv
    *Studioul teritorial Timişoara
  • 04:00
    Cult@rt
    *Studioul teritorial Tg.Mureş
  • 04:55
    Maşina timpului
    * Studioul teritorial Iaşi Producător Dan Trofin