Vineri, 5 noiembrie, de la ora 23:00, „Spectacolul lumii” v-a propus un episod despre simboluri naționale, identitate, istorie - și cum pot toate acestea să devină un motor de dezvoltare economică sustenabilă.
Un episod care începe cu ochii pe cer... Un cer senin cu nori albi, pe care flutură un drapel.
„E ceasul dinaintea amiezii, când spre Hrad, castelul care domină Praga, urcă sute de turiști pentru a asista la ceremonia schimbării gărzii. S-au dat în lături marile porți de fier forjatpăzite de titanii mitologici, fii ai lui Uranus și ai zeiței Geea, surprinși în lupta cu Olimpienii”. (Ioan Grigorescu, Priveliști pe valută forte)
Prin porțile deschise vor intra în uniformă de gală și în pas de defilare soldații din garda Palatului Prezidențial, instituție care are sediul în Hrad. În cadrul ferestrelor deschise se vor vedea instrumentiștii fanfarei militare, într-o imagine care ne duce cu gândul la Apostolii din turnul orologiului astronomic. În vremea aceasta, sutele de turiști vor face multe, multe poze. Cum au făcut în vara precedentă la Londra, și acum câțiva ani la Atena...
Mereu în căutare de modele, de potențiale soluții pentru România, Ioan Grigorescu este și aici preocupat de tiparul de dezvoltare a turismului praghez, pe care îl visa posibil într-un viitor apropiat și pentru țara sa.
„Am ținut să fiu de două ori prezent la această ceremonie: prima dată pentru a filma garda, iara doua, turiștii grăbiți să ocupe din vreme pozițiile cele mai avantajoase. Prilej bun de reflexie asupra misterului atragerii atâtor străini veniți cu mic cu mare de peste mări și țări...” (I.Grigorescu)
Statuia lui T. G Masaryk, primul președinte al Cehoslovaciei, domină perspectiva splendidă a orașului văzut de la castel, ca și cum ar privi de undeva de sus spre orașul pe care l-a iubit și mai departe, spre țara la a cărei edificare a contribuit.
Turiștii intrați în Hrad vor admira curți, fântâni și palate, turlele gotice ale catedralei Sf. Vitus, înalte de aproape o sută de metri, pentru că – vorba călăuzei noastre – „ca să faci valută forte din priveliști, trebuie să ai ce arăta”. Nu e însă întotdeauna de ajuns: turiștii cumpără povești.
Cel mai aglomerat loc din Castel și probabil din Praga este Ulița Aurarilor unde legenda spune că se aflau alchimiștii în vremea împăratului Rudolf. Căsuțele minuscule, vopsite în toate culorile, unele amenajate azi ca expoziții ale unei ipotetice vieți private de odinioară, altele magazine dedicate celor mai fermecătoare produse ale artizanatului ceh, produc azi din turism mai mult decât ar fi visat cu patru veacuri în urmă împăratul să obțină de la toți alchimiștii săi...
O galerie a zidului de apărare găzduiește o expoziție de armuri medievale, căreia i s-a alăturat în anii din urmă, după filmarea episodului, un Muzeu al Jucăriilor.
De aici, de sus, orașul cu acoperișuri roșii și zeci de turle pare și el de jucărie. Străzi în trepte coboară din Hrad spre Mala Strana sau Urbe Minor, orașul cel mic. Cafenele, magazine, restaurante, galerii de artă. Exterioare conservate cu migală fac timpul să pară a se fi oprit în renaștere sau în baroc.
„Prin felul cum știe să-și păstreze monumentele, Praga poate fi o pildă pentru majoritatea țărilor europene” , concluzionează Ioan Grigorescu.
