„Râmnicul Medieval” este titlul ultimului volum semnat de istoricul Florin Epure, care face o analiză științifică a transformării Râmnicului de la o simplă așezare, la un adevărat oraș. Autorul pune accent pe perioada medievală, pe evenimentele bune și rele care au marcat-o, pe dezvoltarea patrimoniului cultural și arhitectural al județului Vâlcea și domnitorii care au influențat destinele acestor locuri.
Florin Epure
„Râmnicul Medieval” este o lucrare științifică, dar este și o declarație de dragoste față de orașul natal, orașul unde am studiat și unde am cercetat istoria, ocupându-mă de monumentele istorice și de patrimoniul cultural național. Nu se putea să nu cercetez și biografia și domniile lui Matei Basarab, Constantin Vodă Brâncoveanu și ale altor domnitori care au ctitorit aici, la Râmnic, orașul-reședință, dar și în tot ținutul vâlcean. Viața umană la Râmnic a existat din perioade imemoriale, și atunci când memoria uită, descoperirile arheologice o scot la iveală.
Florin Epure
Istoria aceasta a Râmnicului coboară de fapt în preistorie, din urmele neolitice găsite aici, și ele fac legătură cu ceea ce a urmat: civilizația geto-dacă, apoi sinteza daco-romană. Și, bineînțeles, această istorie a Râmnicului medieval merge de la urmașii Romei, care au rămas aici după retragerea aureliană, la marile migrații începute în secolul al III-lea, și continuă cu domniile importante din această perioadă, cu observarea societății medievale din acest târg - mai bine-zis, la început târg de vale și apoi devenit oraș - și, într-adevăr, se extinde până la începutul secolului al XIX-lea.
Florin Epure
Este o cercetare de peste două decenii, ocupându-mă de anumite perioade, de anumite domnii și de ctitorirea unor lăcașuri care sunt importante monumente istorice, consultând aproximativ 200 de surse bibliografice, o bibliografie, așadar, extinsă, cu izvoare, cu documente inedite sau comune, cu mărturii inedite ale unor călători străini sau ale unor contemporani.
Perioada lui Mircea cel Bătrân a fost perioada în care Țara Românească avea cea mai mare suprafață. Mircea cel Bătrân este cel care a atestat documentar așezarea Râmnicului. După ce a ctitorit Mănăstirea Cozia la 1386–1388, el dă și un hrisov din Cancelaria Domnească, la 20 mai 1388, prin care acordă o danie, mai multe terenuri, mori, moșii și scutire de taxe pentru călugării cozieni - pentru călugării care aveau să se roage la ctitoria lui de pe Olt, de la Călimănești, Cozia.
Tot lui Mircea cel Bătrân îi datorăm și sintagma de oraș domnesc. Acest lucru însemna foarte mult: atunci când el părăsea Capitala Țării Românești, sosea la Râmnic, unde avea scaun de judecată, cancelarie și toți dregătorii veneau cu el, iar Râmnicul devenea Capitală.
În cartea, „Râmnicul Medieval”, pentru prima dată sunt trecute aceste documente de atestare integral - tot textul documentului, așa cum este el în limba slavonă, în hrisoavele lui Mircea cel Bătrân: cel de la 20 mai 1388, cu atestarea orașului, dar și cel de la 8 ianuarie 1392, cu atestarea județului Vâlcea.
Și tot datorită acestui mare domnitor putem spune că Râmnicul a rămas cu această deosebită bijuterie arhitecturală, Mănăstirea Cozia, care și în momentul de față reprezintă istorie și o inestimabilă valoare de patrimoniu.
Cartea istoricul Florin Epure se adresează deopotrivă istoricilor și publicului larg, reconstituind evoluția Râmnicului și a județului de la cele mai vechi timpuri până în secolul al XIX-lea, cu victorii și ctitorii, dar și cu cutremure, molime și ocupații străine, inclusiv cea austriacă din 1718–1739. O istorie completă a locului pe care un scriitor francez l-a numit „inima României și patria patriei".
Vă invităm să revedeți această ediție “Memoria locului”, vineri, 14 august, de la ora 18:00, la TVR 3 și online pe TVR+.
Puteți viziona edițiile emisiunii pe canalul oficial de YouTube al TVR Craiova și pe siteul tvr-craiova.ro.
Așteptăm opiniile și sugestiile dumneavoastră pe pagina de Facebook a TVR 3.
***
Realizator: Simona Carauleanu
Cameraman: S. Galiceanu
Asistent cameră: Marius Ioani
Editor imagine: Lucian Popa
Credit foto: capturi din emisiune/ YouTube TVR
