Pe 30 octombrie de la ora 19.30, seria „Românii și lumea" a continuat la TVR3 cu un nou episod parizian. De această dată, realizatorul Radu Găină și invitații săi rememorează povestea pașoptiștilor.
În orașul Luminilor, pașoptiștii munteni și moldoveni trăgeau de obicei la un hotel situat la capătul străzii Vaugirard. Acesta a primit un nume ce rezona cu idealurile lor.
Într-o toamnă din interbelic a stat în el și William Faulkner. Numele vechi al celei mai lungi străzi din Paris s-a păstrat, nu și al hotelului din apropierea grădinii Luxemburg. De altfel, mai era un hotel în Parisul pasoptistilor care se numea „Dacia".
Constantin Alexandru Rosetti, spiritul înflăcărat al revoluției pașoptiste, avea un temperament năvalnic, iar protipendada valahă din care făcea parte îl considera insolent. Sunt cunoscute năzdrăvăniile lui din prima tinerețe când călărea de-a-ndoaselea o saca prin oraș, chiar pe Podul Mogoșoaiei, în văzul boierilor, urmat de o ceață de derbedei zbierând „Ura! Vivat musiu Berlicoco!" Domnitorul Alexandru Ghica nu a trecut cu vederea aceste fapte și a pus bărbierul să-i taie pletele.
După plecarea la studii, la Paris, C.A. Rosetti și alți studenți din Principate au militat pentru ideile revoluției pașoptiste, apoi pentru cele unioniste, după înfrângerea revoluției. Rosetti s-a căsătorit cu Mary Grant, o scotiano-frantuzoaică, imortalizată de prietenul lor Constantin Rosenthal ca România revoluționară. Și-au botezat o fată cu numele Libertatea-Sofia. Printr-un sărut pe malul Dunării, Maria Rosetti i-a transmis soțului său biletul în care indicat locul unde urma să fugă împreună cu alți exilați de sub escorta turcească.
La sfârșitul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, C.A. Rosetti era un adversar învederat al acestuia, deși îl sprijinise entuziast la urcarea pe tronul Principatelor. La fel ca Ion C. Bratianu. O altă personalitate aparte a pașoptistilor munteni a fost Ion Ghica. S-ar fi dorit el alesul la 1859, dar n-a fost să fie.
Costache Negri, Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, frații Golescu sunt, de asemenea, nume de seamă ale unei generații de vizionari care a năzuit și a făptuit România modernă. Cei mai mulți dintre ei au fost însuflețiti de spiritul de frondă pe care l-au găsit în orașul de pe malurile Senei. Aveau prieteni de seamă în mediile culturale franceze, ca Jules Michelet, Edgar Quinet sau Alphonse de Lamartine.
Irina Boulin-Ghica, Georgeta Penelea Filitti, Radu Portocală, Sorin Damean, Alin Ciupală ne spun povestea acestor vizionari la „Românii și lumea".
***
Un articol al producătorului și realizatorului Radu Găină
