Ioan Grigorescu ne-a invitat într-o călătorie la Praga, în căutarea timpului lui Kafka, vineri 22 octombrie, de la ora 23:00.
„Inima unui oraș este întotdeauna cea mai bătrână piață a sa, unde i s-a derulat istoria civică, marcată de evenimentele din succesiunea generațiilor. Străjuită de turnurile bisericii Maica Domnului din Tyn, Staromestske Namesti (sau piața orașului vechi) din Praga nu face excepție de la această regulă. O piață-scenă, o piață-muzeu, o piață-spectacol, în viața căreia nici noaptea nu există timpi morți.” (Ioan Grigorescu, Kafka sau metamorfoza cuvântului)
În episodul pe care vi-l propunem în această seară, Ioan Grigorescu explorează străzile înguste ale Pragăi în căutarea urmelor unui mare scriitor. Personalitate formată la confluența a trei culturi, Franz Kafka s-a bucurat târziu de succes în scurta sa viață. Numele său e astăzi un brand turistic de succes, și călătorii sunt invitați să-i caute amintirea pe trasee anume. Și e într-un fel normal, orașul e o parte din imaginarul scriitorului a cărui viață a fost „în întregime legată de Praga și de misterele ei”. Așa că ne vom alătura în această căutare călăuzei noastre și mulțimii de turiști. Punctul de pornire este desigur piața orașului vechi, inima cetății, cuprinsă în preajma turnului vechii primării de o înfrigurată așteptare în preajma fiecărei ore fixe...
„Este miracolul orologiului praghez, vestit în toată lumea, reluat din oră în oră, mereu același și de fiecare dată altul prin schimbarea celor care îi urmăresc solemna și implacabila cadență.” (Ioan Grigorescu)
Cocoșul cântă, moartea înclină clepsidra măsuratului nostru timp pământesc, ferestrele se deschid, îngăduindu-ne să contemplăm parada apostolilor, privind îngăduitor spre lumea noastră măruntă de la 1410, când orologiul astronomic a fost montat în acest turn. Este al treilea orologiu astronomic din lume ca vechime.
Obiectivul camerei întârzie o clipă asupra giganților cu măști ce susțin intrarea Palatului Clam-Gallas, astăzi sediu al Arhivelor Orașului: vor fi fost de multe ori contemplați cu uimire de copilul Franz Kafka, fascinat de mister.
„Mărturisesc că și eu am rămas îndelung în fața celor opt giganți, încercând a-i exorciza prin insistența privirii mele, pentru ca până la urmă să mă simt alungat de strania vrajă a jocului măștilor de piatră.” (Ioan Grigorescu)
Kafka a locuit într-o cămăruță a cărei fereastră se deschidea spre interiorul gotic al catedralei. Kafka a locuit în ulița îngustă a aurarilor din castelul Pragăi, la numărul 23 unde o mică librărie vinde toate operele lui și tot ce s-a scris despre el. Golemul său e un brand la fel de renumit ca soldatul Svejk...
Dar povestea vieții sale și urmele pașilor săi pe străzile pavate cu piatră cubică ale Pragăi medievale ne conduc inevitabil în cartierul Josefov, și în drama mereu și niciodată îndeajuns repovestită a Holocaustului.
Sinagoga Staronova datează de la 1270, fiind probabil cel mai vechi lăcaș de cult mozaic din Europa. Vechiul cimitir numără peste 12 000 de pietre funerare, cea mai veche fiind de la 1439. Pe zidurile sinagogii Pinkas sunt scrise 77297 de nume de evrei cehi căzuți victime Holocaustului. Toate cele trei surori ale lui Franz Kafka au sfârșit în lagăre naziste.
În turnul Orologiului praghez, Moartea măsoară cu o clepsidră timpul pământenilor...
Un articol de Cristina Oancea
