Duminică, 27 februarie, de la ora 16.00, TVR 3 v-a propus să revedeți, la "Cântec şi poveste", o incursiune în dimensiunea ancestrală a folclorului românesc cu Brânduşa Bârsan.
M-am născut într-un cătun, satul Chilișeni, com. Udești, jud. Suceava în familia Bârsan Ambrozie, sub poalele unei păduri și ... m-am trezit cântând. Și nu aveam cum altfel, pentru că toată lumea în jurul meu, cânta. La claca de scărmănat pene participau aproape toți tinerii din sat, la Sărbătorile de iarnă sau Sfintele Sărbători de Paști, la hramurile satelor sau petrecerea nunților unde participa tot satul. Cu toții se adunau pentru a cânta și a petrece cu joc și voie bună, aproape trei zile și trei nopti.
Așa am deprins dragostea de cântec și dorința de a asculta, mai ales de la bătrâni, și ulterior le-am învățat cântecele. Am fost atrasă de cântecele bătrânești pe care nu le cântau tinerii și nu erau difuzate nicăieri. Majoritatea bătrânilor de la care am învățat cântecele își petrecuseră copilăria și tinerețea în jurul anului 1907, când a fost cea mai mare răscoală la Flămînzi - Botoșani, determinată de condițiile grele în care trăiau țăranii.
Această personalitate puternică şi asumată în societate, BRÂNDUȘA BÂRSAN, şi-a făcut o datorie de onoare în a păstra cu sârg partea din moştenirea de cultură şi civilizaţie a locului de unde-şi trage rădăcina şi de a o oferi oamenilor cu generozitate.
Poate de aceea cântecele mele au în ele atâta năduf și atâta jelanie, pentru că în ele sunt lacrimile necurse ale celor năpăstuiți și obidiți care, nemaiputând îndura, s-au răsculat cu atâta forță și ură încât au uimit o lume întreagă. Înăbușirea răscoalei a fost însă și mai dureroasă, fiind uciși mai mult de 11.000 de țărani din Moldova și fiind, poate, cea mai neagră perioadă a tuturor timpurilor pentru țărani. Aceste cântece nu au fost nici înregistrate, nici difuzate, pentru că nimeni, până în 1940, nu avea voie să facă cunoscute durerile țăranului. Deși sunt foarte aspre și au un acompaniament destul de sărac, mie-mi sunt foarte dragi pentru că în ele regăsim o verigă a istoriei acestui neam, mai spune Brândușa Bârsan.
Iată cum, împreună cu Brânduşa Bârsan, am avut bucuria şi plăcerea să parcurgem o călătorie în dimensiunea ancestrală a folclorului românesc.
Respectând principiul fundamental al vieţii, acela de trecere a acestei “ştafete” de la cei aflaţi la maturitate către cei în formare, pe calea afirmării şi consacrării, vă invităm să urmăriţi câteva stele aflate în ascensiune în arealul folcloric românesc.
Ei sunt Traian Frâncu, Iulia Vătafu, Daniela Radu, Ștefania Ilici, Georgiana Crăciun, Ilie Caraș.
***
Realizator și producător: Maria Tănase Marin