Apărute în perioade istorice și culturale diferite, cele două stiluri de pictură au marcat profund imaginea bisericilor ortodoxe românești. Descoperim două lăcașuri de cult de o frumusețe impresionantă, Mănăstirea Horezu și Mănăstirea Agapia, miercuri, 16 aprilie, de la ora 13.30, la TVR 3, într-un nou episod “Memoria locului”.

Arta sacră românească a cunoscut un moment important în timpul domniei marelui voievod Constantin Brâncoveanu, când s-a construit ansamblul mănăstiresc de la Horezu. Așa a luat naștere stilul brâncovenesc pentru prima dată în Țara Românească, iar apoi s-a extins în Transilvania, Banat și Moldova, evidențiindu-se în pictură, sculptură și arhitectură. Vă invităm într-o călătorie prin două stiluri de pictură diferite, ce împodobesc bisericile ortodoxe românești, miercuri, 16 aprilie, de la ora 13.30, la TVR 3, în “Memoria locului”.

Ne este alături cu explicațiile de specialitate, Lăcrămioara Anton, pictor bisericesc:

„Arta brâncovenească, care s-a născut în perioada 1688-1714, are legătură cu doi domnitori foarte importanți pentru cultura românească și aici nu îl pomenim doar pe Constantin Brâncoveanu, ci și pe Șerban Cantacuzino. De ce pomenim acești doi domnitori? Erau de un nivel de cultură extraordinar, lucrau împreună și proveneau din familii care aveau legături între ele. Dacă Șerban Cantacuzino se trăgea din familia bizantină, Constantin Brâncoveanu venea dintr-o mamă Cantacuzino. Îi leaga un nivel de cultură superior, îmbogățit, în același timp, cu elemente orientale și elenistice. Acestor doi domnitori li se datorează renașterea bizantină”.

Stilul brâncovenesc nu a apărut dintr-o dată. Înainte de Constantin Brâncoveanu, Matei Basarab, domnitor al Țării Românești între anii 1632-1654, a încurajat dezvoltarea artelor și orientarea către tradiția românească. Așa că, putem spune că epoca brâncovenească a avut deja terenul pregătit.

După momentul Horezu, următoarele lăcașuri bisericești și mănăstirești s-au clădit urmând acest nou model românesc.

Stilul marilor pictori din epoca brâncovenească a fost transformat din grefa de pictură grecească, într-o pictură considerată de specific național, care a format Școala de la Hurezi și ai căror zugravi au continuat să ducă mai departe, nu doar în Țara Românească, ci și în Moldova și Transilvania, acest stil de pictură îmbogățit.

De asemenea, spațiile dintre sfinți sau portrete, care erau lăsate de obicei libere, în pictura brâncovenească sunt o adevărată reprezentare a motivelor vegetale cu o cromatică bogată ce se aseamănă cu grădinile raiului.

Echilibrul, armonia formelor și culorilor dau originalitatea acestui stil apărut dintr-o moștenire a tradiției bizantine, la care s-au adăugat influențele apusene ale perioadei respective și cele tradiționale românești, care îi dau identitate.

Dacă Școala de la Hurezi, promotoarea stilului brâncovenesc, a continuat tradiția bizantină și i-a adăugat elemente tradiționale românești cu ornamente, detalii bogate și culori intense, cu chipurile sfinților prezentate rigid, solemn, care transmit o emoție profundă și sunt apropiate de imaginea lui Dumnezeu, în cazul picturii neoclasice promovată de exemplu, de Gheorghe Tattarescu, s-a pus accent pe simplitate, eleganță, cu prezentarea chipurile sfinte mai apropiate de figura umană și mai la distanță față de Divinitate.

O nouă etapă în arta sacră românească a fost marcată de stilul neoclasic, apărut spre sfârșitul secolului al XIX-lea.

Acest stil, care reflectă o deschidere către Apus, se termină odată cu Nicolae Grigorescu, care consideră, deși pictează cea mai frumoasă biserică în stil realist, biserica Agapia, că pictura neoclasică și-a atins apogeul și marele maestru Grigorescu renunță definitiv la pictura religioasă, dedicându-se picturii de șevalet.

Printre promotorii stilului neoclasic în pictura bisericilor românești, cu influențe puternic apusene și mai puțin cu reprezentări ale iconografiei tradițional bizantine, se numără și Gheorghe Tattarescu. Pictura acestuia s-a păstrat și în zilele noastre în multe dintre bisericile românești.

Tattarescu se naște într-o epocă de reînnoire culturală, o renunțare temporară la tradiție. Născut la Focșani și rămas orfan de tânăr, își urmează mai întâi studiile pe șantierele de pictură ale unchiului său, pictorul Nicolae Teodorescu.

De acolo, preia elemente din pictura tradițională și din cea medievală, dar se remarcă, în același timp, ca fiind foarte talentat și episcopul Chesarie al Buzăului îi acordă o bursă la Academia San Luca din Roma.

Școlit la Academia San Luca din Roma, în perioada 1845-1851, în spiritul academismului italian, Tattarescu și-a impus propriul stil în pictura lăcașurilor de cult românești, pe care le îmbogățește cu elemente specifice Renașterii.

La această academie, el va studia îndeaproape tot ce ține de pictura realistă, de pictura naturalistă, de marii maeștri din Italia, după care face copii și studiază anatomia. Se întoarce după o perioadă destul de lungă în țară, unde va crea un nou stil de pictură, o pictură cu influențe apusene.

Lăcrămioara Anton: „Tattarescu va renunța la tradiția ortodoxă bizantină, la personajele stilizate, formale și va crea o nouă pictură în care personajele religioase sunt redate cu tehnici realiste, fețele personajelor sunt modelate în clarobscur, așa cum era moda în Italia, veșmintele sunt redate naturalist, proporțiile se schimbă, nu mai sunt alungite ca în cazul picturii bizantine, ci respectă proporția umană de unu la opt”.

În ciuda deosebirilor și abordărilor religioase ale celor două stiluri, brâncovenesc și neoclasic, arta sacră românească a avut de câștigat.

Puteți urmări ediția emisiunii și pe canalul oficial de youtube al Televiziunii Române:

Memoria locului își propune să descopere poveştile ce stau încă ascunse în zidurile sau în lemnul vechilor ctitorii, locuri minunate, pline de însemnătate și oameni care ne dau o stare de bine.

Vă invităm să vedeți o ediție a emisiunii “Memoria locului”, în Săptămâna Mare, miercuri, 16 aprilie, de la ora 13.30, la TVR 3!

Puteți viziona emisiunea și online pe TVR+.

***

Realizator: Simona Carauleanu

Cameraman: Sorin Galiceanu

Editor imagine: Lucian Popa

Credit foto: capturi din emisiune/ youtube TVR Craiova