Sâmbătă, 2 aprilie, de la ora 22:00, la TVR 3, „Remix” a început noul sezon cu o ediţie de colecţie: Sala Palatului – Brand cultural de România.
La 1 aprilie 2022, Sala Palatului împlineşte 62 de de ani de când a fost inaugurată. Menită expres ca arenă de congrese pentru Partidul Comunist Român, a fost proiectată şi ridicată în 13 luni. Se spune că a stârnit invidia însuşi şefului suprem de la Moscova, Hruşciov, care a cerut urgent o sală a congreselor şi mai mare în curtea sa.
Colectivul de arhitecţi a lucrat în Sala Tronului din Palatul Regal un edificiu care s-a dorit o replică istorică in ton cu vremurile, alaturi de simbolul epocii regaliste. Arhitect șef a fost Horia Maicu (alias Harry Goldstein), iar cel care a realizat proiectul - Tiberiu Ricci (discipol al lui Duiliu Marcu înainte de război). Din acelaşi colectiv, Romeo Belea a fost implicat în restaurările ulterioare. Primului i-au fost acordate mai multe distincţii ale Republicii Populare Române.
Atunci, în anii schimbării la vârful puterii comuniste, când Gheorghe Gheorghiu Dej a fost înlocuit de Nicolae Ceauşescu, au apărut şi concertele în genul celor occidentale. De exemplu, începând cu Louis Armstrong în 1965, vedete americane ale jazzului mondial au venit în concert la Sala Palatului. De fiecare dată, acestea erau înregistrate de RadioTeleviziunea Română. Ediţia ilustrează seria cu câteva secvenţe cu Duke Ellington, Dizzy Gillespie (cu The Giants of Jazz), Lionel Hampton... Nu o dată, emisiunile au inclus şi interviuri ale Catincăi Ralea cu instrumentiştii de peste ocean.
Cel mai important festival rock din decada următoare s-a consumat tot la Sala Palatului – cel organizat de Club A în mai 1971, după o primă gală susţinută tot acolo, în decembrie 1969. Manifestarea a fost filmată de un car de reportaj al Televiziunii; din păcate, înregistrarile au fost şterse în anii 80, dar Cineclubul A (Mirel Leventer) ne-a pus la dispoziţie filmări independente.
După scandalul iscat în 1971, studenţii arhitecţi au reuşit să convingă oficialităţile culturale să aprobe organizarea Festivalului „Club A” pentru încă doua ediţii - cele din 1979 şi 81 - urmând ca abia după Revoluţie să revină pe prestigioasa scenă, în 1990 şi 99. După a patra ediţie (1981, care a suscitat ca de fiecare dată un interes uriaş), Nicolae Ceauşescu a cerut redimensionarea sălii pentru 4000 de locuri, în scurt timp plusând până la 5000. Pentru următorul congres, din 1984, s-a reuşit aceasta prin montarea strapontinelor. Care au fost scoase după 1989, ajungându-se la capacitatea de acum de 4300 locuri.
Perioade lungi, Sala Palatului a funcţionat ca cinematograf, de asemenea ca arenă de concerte pentru Festivalul „George Enescu” (încă de la a doua ediţie), până când Ceauşescu a interzis acest lucru, dezicându-se de un anumit cosmopolitism dezvoltat în anii 70, motivând şi costurile ridicate. Cu prilejul reluării prestigiosului festival după Revoluţie, problemele acustice au fost rezolvate parţial şi episodic.
Emisiunea conţine momente ilustrative din plin, în limita spaţiului afectat, cu secvenţe antologice din Arhiva de Aur TVR (muzică simfonică, folclor, pop-rock, folk, jazz). Au fost intervievaţi managerul Daniel Sindilă, arhitectul Mac Popescu, organizatorul Dorian Ciubuc şi colecţionarul Mihai „Croco” Manea, care deţine probabil cel mai impozant depozit de afişe ale spectacolelor din România din ultimii peste 50 de ani.
***
Un articol de Doru Ionescu
Credite foto: RAPPS, facebook, arhive personale