„Spectacolul Lumii" continuă la TVR3 și ne-a adus un episod cu parfum franțuzesc. Pe 11 februarie, de la ora 23:00, am retrăit istoria Operei din Paris.
Invitație la Operă - joi, 11 februarie, ora 23:00, TVR 3 - „Spectacolul lumii"
„Orașul în care au fost implantate disciplina și gloria muzelor.”
Cu acest citat din Ronsard și cu un episod dedicat unuia din cele mai renumite monumente ale Parisului, Ioan Grigorescu deschide seria franceză a Spectacolului Lumii, filmată în toamna anului 2002.
Și cum oare să începi mai bine poveștile Orașului Lumină, decât cu istoria unui tânăr arhitect, Charles Garnier, care - la mai puțin de 35 de ani - câștigă concursul organizat pentru unul din cele mai prestigioase proiecte ale baronului Haussmann? „Pe 33 de kilometri se puteau așterne planurile detaliate întocmite de Garnier”.
Norocos - și bine informat în același timp – Ioan Grigorescu profită de a treia duminică a lunii septembrie, Ziua Patrimoniului Național, care conferă vizitatorilor acces în cele mai importante clădiri de patrimoniu ale Parisului, pentru a explora și a filma pentru telespectatorii săi splendidul edificiu care domină perspectiva Marilor Bulevarde.
„Urcând treptele monumentalei scări ce duce spre sala de spectacole, ești acceptat în templul Euterpei și al Terpsihorei, muzele muzicii și dansului. Divinitățile alegorice inspiratoare și ocrotitoare ale artelor și științelor și-au pus mâna pe fruntea lui Garnier, ajutându-l să-și ducă la bun sfârșit lucrarea. Treisprezece ani a durat înălțarea palatului. Când s-au îndepărtat schelele, parizienii s-au trezit în fața unui miracol.” (Ioan Grigorescu, Opera de trei ... miliarde, joi, 11 februarie la TVR 3)
Nu mă îndoiesc că un fel de muză modernă a jurnalistului bine documentat trebuie să fi ghidat plimbările pariziene ale domnului Grigorescu, dacă a avut șansa de a descoperi, pe tarabele negustorilor de cărți de pe cheiurile Senei, exact colecția cartonată a jurnalului L’Univers Illustré pentru anul 1875, anul inaugurării Operei Pariziene. Iată-ne așadar, prin intermediul gravurilor de epocă, martori la seara de ianuarie 1875 când, în prezența mareșalului Patrice de MacMahon, al doilea președinte al Republicii, are loc primul spectacol în sala splendidă, luminată și azi de un candelabru uriaș de nouă tone.
Ce surprize ne mai rezervă călăuza noastră? O mică bijuterie din arhiva Televiziunii Române, așa cum s-a mai întâmplat și în alte cazuri în Spectacolul Lumii: un fragment din baletul „Baiadera”, ultimul spectacol pus în scenă la Opera din Paris de Rudolf Nureev.
Opera de „trei miliarde” nu este însă cea construită de Garnier. Este replica sa modernă, o capodoperă din punct de vedere tehnologic cel puțin, care se ridică deja de trei decenii în Place de la Bastille.
„Pe locul damnatei temnițe a apărut, ca un bastion de argint, clădirea noii opere pariziene. Ea a fost inaugurată oficial la bicentenarul Revoluției franceze, în ziua de 14 iulie 1989, dându-i-se numele de Opera Bastille. O replică modernă la Palatul Garnier.” (Ioan Grigorescu, Opera de trei... miliarde, joi, 11 februarie la TVR 3)
Ne vom lăsa călăuziți prin culisele clădirii, pentru a cunoaște inovațiile care i-au justificat prețul considerat la vremea respectivă fabulos, dar și prin sălile de spectacol, pentru a întâlni emoția artiștilor și a spectatorilor.
***
Un articol de Cristina Oancea
