Expoziţia-document poate fi vizitată până în martie 2021, de miercuri până duminică, în intervalul orar 11.00 – 17.00, la Muzeul Național de Artă al României.
Oamenii, dar și operele de artă au avut de suferit în urma evenimentelor din decembrie 1989. Unele au fost puternic avariate și au avut nevoie de ample lucrări de restaurare.
Rezultatul acestui laborios proces de restaurare este expus pentru prima dată în cadrul Galeriei de Artă Românească. Expoziția cuprinde un număr important de picturi din patrimoniul Muzeul Național de Artă al României care au avut degradări rar întâlnite în colecţiile muzeale, dar și Laboratorul de restaurare pictură de şevalet, complet distrus tot în urma Revoluției din 1989.
Din totalul de 47 de lucrări restaurate, publicul va putea vedea cu această ocazie 20 de picturi, trei dintre acestea fiind expuse pentru prima dată în ultimii 30 de ani: "Plopi la marginea satului" de Ioan Andreescu (1851 - 1882), "Vânat" şi "Natură moartă" de Sava Henţia (1848 - 1904).
După trei decenii, expoziția vorbește despre o istorie a refacerii Laboratorului în decursul anilor, detalii evocate prin imagini și fotografii de tipul “înainte” și “după”. Curatorii expoziției, Sorina Gheorghiță și Ioan Sfrijan, mizează pe memoria vizuală și impactul imaginilor sfâșietoare.
În catalogul manifestării sunt prezentate, în detaliu, etapele restaurării lucrărilor împușcate, precum și povestea distrugerii și refacerii Laboratorului de Restaurare Pictură de Șevalet al MNAR, care a fost nimicit, împreună cu o parte din patrimoniul aflat în curs de refacere. Treizeci de picturi au fost pierdute atunci, dintre care 17 lucrări din cadrul Galeriei de Artă Europeană și 13 din Galeria de Artă Românească.
Curatorii expoziției oferă și un exemplu de restaurare: tabloul “Plopi la marginea drumului”. Se poate observa, astfel, dimensiunea degradării, etapele de reconstrucție a suportului și, la final, după câteva zeci de ore de lucru - ansamblul restaurat.
"Avem o datorie morală pentru salvarea şi îngrijirea patrimoniului cultural naţional. Suntem datori faţă de generaţiile trecute să facem dreptate prin restaurarea lucrărilor, să redăm adevărata faţă a operelor de artă ce formează identitatea noastră ca naţiune. Prin demersurile Laboratorului de restaurare pictură de şevalet, muzeul reuşeşte să informeze, să dialogheze deschis cu publicul şi să poziţioneze în istoria recentă episoade culturale ce vor deveni reper pentru generaţiile următoare", a afirmat managerul interimar al MNAR, Cristina Verona Tobi, într-un comunicat remis Agerpres.
Totodată, ea subliniază faptul că prezenta expoziție nu face altceva decât să scoată în evidență "etapele şi munca dificilă pe care restauratorii o parcurg, mii de ore petrecute în faţa unei lucrări şi dedicate înţelegerii şi restaurării acesteia".
"Restaurarea este o profesie insuficient cunoscută şi înţeleasă, dar deosebit de importantă pentru rolul său de a readuce la lumină un patrimoniu moştenit şi de a-l încredinţa pentru sute de ani viitoarelor generaţii. Din recunoştinţă pentru munca depusă de specialişti, dar şi pentru a le deschide noi perspective adolescenţilor care trebuie să îşi aleagă viitorul profesional, MNAR va lansa în perioada următoare o campanie de popularizare a profesiilor din lumea artistică", a mai arătat Cristina Verona Tobi.
Munca de restaurare a celor 47 de lucrări puternic avariate a fost susținută, de-a lungul anilor, de un colectiv de doar 16 specialiști ai MNAR. Prin acest demers, Muzeul Național de Artă al României continuă seria expozițiilor dedicate operelor de artă restaurate - Anatomia restaurării – opere de artă din patrimoniul MNAR (decembrie 2016 – aprilie 2017) și Laborator – restaurarea picturilor vechilor maeștri (iulie – septembrie 2018) primele proiecte de succes.
***
Expoziţia poate fi vizitată până în martie 2021, de miercuri până duminică, în intervalul orar 11.00 – 17.00, cu respectarea măsurilor muzeului pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus.
***
Surse foto: pagina de Facebook MNAR
Un articol de Irninis Miricioiu
