"Spectacolul lumii" ajunge în Cetatea Eternă: ’’O legendă în formă de oraș’’, duminică, 31 mai, de la ora 7:00, la TVR 3 și online pe TVR+.
Ioan Grigorescu nu se află la prima sa călătorie la Roma. A avut privilegiul de a-i contempla și de a-i filma spectacolul de două ori, la un sfert de veac distanță, și în toate cele patru episoade ce i le dedică, și pe care le veți putea vedea în săptămânile ce urmează.
Va face comparații între lumea contemporană (lumea sfârșitului de mileniu) și cea care umplea străzile cu douăzeci și cinci de ani mai devreme. Mai mult, datorită imaginilor alb-negru pe peliculă de 16 mm. care au păstrat în Arhivă amprenta primei sale vizite, ne va permite și nouă să facem aceste comparații.
’’Roma nu este doar un oraș, deși ea se confruntă cu toate problemele metropolelor din lumea contemporană. Roma e mult mai mult decât atât: ea este o legendă în formă de oraș”. (Ioan Grigorescu)
Călătoria lui Grigorescu prin Roma este, în acest episod, o călătorie în timp, pe urmele legendei. Nu are nimic în comun cu o trecere în revistă a monumentelor, ceea ce ar fi fost oricum îndeajuns. Reporterul asociază, compară și judecă. Găsește cele opt statui de daci care împodobesc Arcul împăratului Constantin, provenite toate din Forumul lui Traian, și deplânge absența unor copii după aceste impresionante figuri din Muzeul de istorie al României, unde și-ar fi găsit foarte bine locul alături de Columna lui Traian.
Admiră dimensiunile Colosseum-ului, cea mai mare zidire a antichității greco-latine, capabil să adăpostească până la 55.000 de spectatori. Dar dacă uriașul și celebrul edificiu și-a propus să rivalizeze cu teatrele grecești de la Epidaur și Olimpia, n-a reușit să le depășească decât în volum. Nici în acustică, nici în armonia liniilor, nici în prestigiu.
Poate nici nu și-a propus. În anul 80 după Cristos, când a fost ridicat, Colosseum-ul căuta să ofere circ cât mai multor locuitori ai orașului. Nu artă, nici valoare. După cum ’’gladiatorii de mucava”, cum ironic îi numește Grigorescu, fac figurație ieftină, ’’decor viu de epocă”, în pozele turiștilor. Concluzia: ’’Turismului contemporan nu-i displace kitsch-ul’’.
Jurnalist din categoria celor care educă și călător ale cărui povești formează un turist mai inteligent, Ioan Grigorescu pune în discuție chiar și arheologia romană. Într-un moment în care el poate afirma că Italia era deposedată anual de 15 tone de material arheologic, în lipsa unei protecții corespunzătoare a siturilor!
Într-un moment când săpăturile arheologice din Italia interbelică erau puse sub semnul întrebării, fiind făcute mult prea în grabă, menite să slujească ideilor lui Mussolini. Arheologia e un spațiu al răbdării, cele ce au așteptat sub pământ douăzeci de veacuri nu cunosc graba, iar procesul a avut drept costuri colaterale distrugerea unui patrimoniului construit, aparținând Romei medievale și Renașterii timpurii.
Călătoria din acest episod se încheie cu privirile ațintite către Columna lui Traian, dintre toate monumentele Romei cel mai însemnat pentru noi, ca simbol al ’’înfrângerii transformate în biruința din care ne-am născut’’.
Cristina Oancea
***
Aici puteți accesa:
